Politicienii mint de îngheață apele! Proiectul Detectorul de minciuni, organizat de Freedom House România, Frontline Club Bucharest, Geeks for Democracy și Stop Fake News in Romania a analizat 13 declarații ale politicienilor din timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare. Cele 13 cazuri analizate au venit din partea politicienilor din PSD, UDMR, USR-PLUS, dar și din știri de pe site-urile romaniadeazi.info și Sputnik Moldova.

Pe pagina de Facebook Știrile Transilvaniei găsiți cele mai importante știri ale momentului, opinii și analize. Dați-ne LIKE!

Rezultatul? Opt din cele 13 declarații au fost false. Trei au fost “mixte“, iar o declarație a lui Liviu Dragnea a fost neconcludentă. Singura declarație adevărată a venit de la Dacian Cioloș.

Cele opt declarații false:

  • Partidul Social Democrat: „PSD prezintă dovezile că PNL este un adversar declarat al creșterii salariului minim pe economie”
  • Marius Constantin Budăi: „România nu își putea depune candidatura pentru a găzdui sediul Autorității Europene a Muncii (ELA)”
  • România De Azi.info: ”Kelemen Hunor: Scopul UDMR este ca României să i se ia Ardealul”
  • Dănuț Cristescu: ” La Consiliul Județean Teleorman nu se face campanie electorală și n-are nicio legătură Ziua Județului Teleorman, care este adresată tuturor teleormănenilor, cu campania electorală.”
  • Sputnik: „Șoc din România: USR-PLUS propune instaurarea poliției politice la nivelul întregii Europe”
  • Răzvan Cuc: ”la transporturi, de exemplu, pe perioada mandatului guvernului tehnocrat nu s-a făcut nimic, toate lucrurile au fost lăsate de izbeliște”
  • Codrin Ștefănescu: ”Legat de bani europeni, avem cel mai mare grad de absorbție, dacă vedeți toate schemele și lucrurile pe care le-am publicat.”
  • Florin Iordache: „Motivul pentru care trebuie dezincriminată neglijența în serviciu: sunt alte infracțiuni unde poate fi încadrată fapta și nu e necesară această infracțiune (…) în abuzul în serviciu spre exemplu” PSD: „Ludovic Orban amenință cu violențe susținătorii PSD – ALDE”

Declarațiile mixte au venit de la Dragoș Benea (senator PSD), premierul Viorica Dăncilă și Dan Barna, președinte USR.

Dragoș Benea a vorbit despre fondurile atrase de regiunea Moldova în perioada 2007-2016, mai mult decât regiunea de Vest. Ceea ce a uitat să menționeze senatorul a fost că Moldova a adunat de patru ori mai puțini bani decât regiunea București-Ilfov.

Viorica Dăncilă „s-a plâns public că nu a primit o invitație la summit-ul Uniunii Europene de la Sibiu, care este un Consiliu European informal”, însă România este reprezentată la nivelul Consiliului European de către președinte, nu de premier.

Dan Barna a declarat faptul că România pierde aproximativ 38 de milioane de euro din cauza corupției, însă datele provin dintr-o singură sursă, un studiu al Verzilor Europeni, și nu sunt aceleași cu cele din rapoartele oficiale.

Dacian Cioloș a declarat că „subvențiile cu care se laudă azi Liviu Dragnea și Petre Daea au fost obținute de România prin reforma Politicii agricole comune pe care am propus-o împreună cu echipa mea”. Informația este adevărată, conform rapoartelor de la Comisia Europeană. Politica Agricolă Comună valabilă pentru perioada 2014-2020 a fost un proiect conceput de Cioloș și echipa sa în timpul mandatului său de comisar european.

Pentru declarația „Creșterea prețurilor a anulat creșterile de salarii și pensii este o minciună”, Liviu Dragnea a primit verdictul neconcludent.

„L. Dragnea a folosit 3 tipuri de venituri și 4 produse pentru a arăta că majorările de prețuri nu au anulat majorările de salarii și pensii. Sursa indicată ca bază pentru calculele sale – Comisia Națională de Strategii și Prognoză – nu are pe site nicio informație în acest sens.”, scrie site-ul detectoruldeminciuni.ro.

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.