Alexandru Borza (n. 21 mai 1887, Alba Iulia/Gyulafehérvár/Karlsburg – d. 3 septembrie 1971, Cluj/Kolozsvár/Klausenburg) a fost un savant român transilvănean, întemeietorul geobotanicii în România, deasemenea preot greco-catolic, protopop onorar al Clujului.

Tatăl său, Ignat Borza, a fost subofițer în armata austro-ungară în cadrul serviciului de intendență (aprovizionare). Părinții săi sunt originari din satul Berchiș/Berkes/Bergesch, comitatul Turda-Arieş/Torda-Aranyos vármegye/Komitat Torda-Aranyos, sat căruia – în cinstea familiei Borza – i s-a dat numele de Borzești. Ulterior, părinții s-au mutat definitiv la Turda/Torda/Thorenburg.

Urmează Seminarul Teologic Greco-Catolic din Blaj/Blasendorf/Balázsfalva și Facultatea de Științe din Budapesta, obținând licența în 1911 și doctoratul în științe naturale în 1913. A studiat cu o bursă din partea Bisericii greco-catolice şi la Universitatea din Breslau, azi Wrocław, Polonia.

A fost, până în 1919, profesor de științe naturale la liceul românesc (Liceul de Băieți) din Blaj, iar după aceea profesor de botanică la Universitatea din Cluj (1919-1947).

La Cluj a desfășurat, timp de aproape trei decenii, o activitate prodigioasă, întemeind publicații științifice, conducând Institutul Botanic, Grădina Botanică (care în prezent îi poartă numele) și Muzeul Botanic, toate preluate de la alți iluștri predecesori maghiari(Dr. J. Istvánffi și prof. dr. Aladár Richter).

Tot la inițiativa sa a fost înființat Parcul Național Retezat, primul parc național românesc.

Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației Cercetașii României.

Un Dicționar etnobotanic publicat de el cuprinde nu mai puțin de 11.000 de nume românești de plante, față de cele 5.000 înregistrate anterior de botanistul Zaharia Panțu. A avut contribuții importante în determinarea unor specii de plante din România, fiind autorul unui mare inventar floristic, întocmit în perioada 1947-1949.

Alexandru Borza a organizat primul Congres al Naturaliștilor din România (1931) și a fost președinte al Comisiei Monumentelor Naturii (1938). De asemenea, a inițiat o lege pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 de către Parlamentul României.

A fost membru al unui mare număr de societăți științifice române și străine.

A fost membru fondator al Academiei de Științe din România.

În 1958, a fost invitat de Academia de Științe a R. P. Chineze, unde a fost omagiat ca “cel mai vechi cercetător european în viață al florei chineze” (oamenii de știință chinezi cunoșteau lucrarea sa din 1914).

A fost în perioada interbelică președintele Asociației Generale a Românilor Uniți (AGRU) din Eparhia de Cluj-Gherla, arestat din acest motiv în anul 1948, după instaurarea regimului comunist în România și desființarea Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de către autoritățile comuniste.

Episcopul Iuliu Hossu a reușit să-i încredințeze spre păstrare singurului album cu fotografiile realizate de Samoilă Mârza la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Acest album a fost redat Episcopiei de Cluj-Gherla în anul 1990, de către Viorica Lascu, fiica profesorului Borza.

Om de mare cultură, s-a ocupat de asemenea de arheologie și istorie, studiindu-le cu pasiune. Patrimoniul cultural românesc îi datorează, între altele, identificarea unor manuscrise de mare importanță ale lui Gheorghe Șincai, reprezentant de seamă al Școlii Ardelene.

Opere

Alexandru Borza – Flora și vegetația Văii Sebeșului (Editura Academiei, București, 1959);
Alexandru Borza, Nicolae Boscaiu – Introducere în studiul covorului vegetal (Editura Academiei, București, 1965);
Alexandru Borza – Dicționar etnobotanic (Editura Academiei, București, 1968);
Alexandru Borza – Amintirile turistice ale unui naturalist călător pe trei continente (Editura Sport-Turism, București, 1987).

Distincții și aprecieri

În 1954 a fost ales președinte de onoare al Congresului Internațional de Botanică de la Paris. Savant de renume european, în 1990 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania