E trist, foarte trist că un astfel de om precum ”domnu’ Dragnea” a putut conduce – pentru atâta vreme – cel mai mare partid din România. Un penal, vopsit roșu, a dus la dezastrul în care a ajuns acum PSD, iar cei care l-au susținut acolo, la vârful partidului, merită să dispară și ei din politică. În același timp, este rușinos că activiștii de la baza Partidului Social Democrat au putut accepta ca o clică ce nu face deloc cinste social-democrației să conducă partidul o perioadă așa de lungă. Așa de mare să fi fost teama? Chiar credeau toți că Daddy e noul Ceaușescu? Fie că au crezut, fie că nu au crezut, cu toții au tăcut! Unii, complice, alții pur și simplu din neștiință, ”vrăjiți” de nesfârșitele ode și osanale de pe la televiziunile controlate de partid și plătite cu bani grei de către noi toți.
Știm cât se poate de bine că Dragnea nu a fost singur. Clica din jurul lui – politicieni importați de partid de prin alte părți (PRM sau PD) – au pus stăpânire pe toate forurile de conducere, i-au controlat pe cei cu putere de decizie promițând și acordând funcții și bani, crezând că partidul e, vorba unui alt pesedist celebru: pe persoană fizică.
Rezultatul? Acest partid a ajuns doar o umbră a social-democraților care, în 2016, câștigau alegerile legislative. Ce poate fi, oare, mai umilitor decât să ai la tine în țară, la Sibiu, toți reprezentanții social-democraților europeni adunați în ședință iar tu – gazdă – să nu fii nici măcar invitat să participi? Umilitor.
Astăzi s-a terminat, iar ”domnu’ Dragnea” pleacă la închisoare, ieșind – după cum chiar el spunea cu ceva vreme în urmă, ”ca prostul din politică”. Se duce acolo unde se simte cel mai bine, alături de clanurile interlope atât de dragi lui și unde, probabil, va mai fi chemat, din când în când la baie. Exact cum tot cerea câte unui ziarist mai curajos.
Eu unul nu sunt deloc fericit. Nu mă bucur. Și asta pentru că nu pot accepta că acești doi ani cu Daddy la putere au putut exista într-o țară unde sute de oameni și-au dat viața în 1989 pentru a fi liberi. Un mic dictator de Teleorman care se credea jupânul țării nu avea ce să caute la vârful celui mai mare partid!
Ăsta trebuie să fie, totodată, un avertisment pentru pesediști, iar curățenia pe care sunt nevoiți să o facă acum să nu cumva să o transforme într-un prilej de a-l înlocui pe dracu’ cu tac’su.