Vicepreşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Toró T. Tibor, a declarat ieri la Cluj că relaţia româno-maghiară a avut până în prezent suişuri şi coborâşuri, fiind în prezent într-un coborâş. Toró a spus că există acum o relaţie tensionată între români şi maghiari într-o serie de probleme, dar că pot fi găsite destule puncte comune.
Toró T. Tibor a participat, joi, la Cluj-Napoca, la un eveniment dedicat aniversării celor 30 de ediţii ale Universităţii de Vară şi a Taberei Studenţeşti Bálványos, tot acolo fiind prezent și Németh Zsolt, care este preşedinte al Comisiei de Politică Externă a Parlamentului Ungariei. Acesta din urmă a vorbit despre importanţa drepturilor minorităţilor peste tot în Europa şi despre interesele comune ale Ungariei şi României.
Cei doi au susținut că printre cele mai importante realizări ale Taberei Studenţeşti Bálványos, de la a cărei primă ediţie au trecut 30 de ani, sunt crearea unui dialog interetnic și obţinerea dublei cetăţenii pentru maghiarii din Transilvania.
„Am creat un for al dialogului româno-maghiar, poate şi mai important, un for al dialogului maghiaro-maghiar, care nu este de la sine înţeles, dar societatea maghiară din Transilvania nu este chiar unită şi unitară. Sunt o serie de conflicte pe care încercăm să le rezolvăm. (…) Dubla cetăţenie este un rezultat mare al acestei universităţi, ideea aici s-a născut la Tusványos, iar o serie de instituţii, cum este universitate Sapientia, aici s-a născut”, a declarat Toró Tibor.
În opinia sa, relaţia româno-maghiară, care a început cu mult elan şi dezbateri foarte interesante, a avut până în prezent suişuri şi coborâşuri.
„Această relaţie şi cum urmează cursul relaţiei dintre România şi Ungaria sau dintre români şi maghiari în general – acum suntem într-un coborâş, există o relaţie tensionată între români şi maghiari într-o serie de probleme, dar noi credem că la Tusványos putem să găsim puncte comune. (…) Credem că acum la a 30-a ediţie trebuie să ne întoarcem la rădăcini să vedem ce am avut atunci în cap şi ce am realizat, să vedem cum a evoluat gândirea politică în Români şi în Transilvania. Din păcate foarte multe subiecte care erau atunci actuale au rămas şi acum, ceea ce este şi o critică a dezvoltării democraţiei în România. Această universitate de vară a fost o ocazie pentru politicieni de a se întâlni, noi zicem în pantaloni scurţi şi fără cravată şi chiar s-au creionat multe soluţii, chiar şi pentru problematica minorităţilor, dar nu putem să spunem că s-a terminat acest proces”, a mai spus co-preşedintele Taberei Studenţeşti Bálványos.
Consiliul Tineretului Maghiar din România (Magyar Ifjúsági Tanács) şi Fundaţia Kisebbségekért – Pro Minoritate Alapítvány din Ungaria organizează în aceste zile o serie de evenimente cu ocazia aniversării celor 30 de ediţii ale Universităţii de Vară şi a Taberei Studenţeşti Bálványos, pe numele său mai cunoscut Tusványos.
„Pentru a comemora cele trei decenii de existenţă ale universităţii de vară, vor fi organizate mai multe dezbateri tematice despre evenimentele sociale şi politice de actualitate ale regiunii noastre, cu un accent pronunţat pe problematica relaţiilor dintre majorităţile şi minorităţile ţărilor Europei Centrale. Au trecut 30 de ani de la prăbuşirea comunismului în România şi în iulie se vor împlini trei decenii de la inaugurarea Universităţii de Vară de la Bálványos. De unde am pornit şi încotro ne îndreptăm în domeniul protejării drepturilor minorităţilor naţionale indigene în România? Vom aborda această temă în perspectiva României actuale, în privinţa relaţiilor bilaterale româno-maghiare şi în mod special prin prisma alegerilor europarlamentare”, arată organizatorii, potrivit unui comunicat de presă.
Tabăra Studenţească a fost iniţial organizată, pentru un număr de ani, la Bálványos, iar de 20 de ani are loc la Tusványos, motiv pentru care este cunoscută cu ambele denumiri.
