Străinii, atât persoane fizice, cât și juridice, lucrează în România mult mai puțin teren agricol decât au susținut lideri ai fermierilor și unii politicieni, teza cumpărării masive a pământului românesc de către străini fiind foarte des folosită de propaganda anti-UE, indiferent de sursa de inspirație a acestor mesaje, potrivit unei analize LantulAlimentar.ro.

În realitate, străinii lucrează 422.000 de ha, potrivit Agerpres, care citează dintr-un document al Ministerului Agriculturii. Suprafața arabilă totală a României este de aproximativ 9.500.000 de ha. Prin urmare, străinii lucrează până în 5% din suprafața totală. Procentul vehiculat de propagandă variază între 40% și 60%.

Prin aderarea în 2007 la Uniunea Europeană, România și-a asumat și obligația de a permite cetățenilor europeni, persoane fizice, să achiziționeze terenuri pe teritoriul național. Abia câțiva ani mai târziu, în 2014, autoritățile românești au legiferat această cerință europeană, deși firme din alte state europene exploatau deja terenuri agricole în țara noastră, încă dinainte de aderare. Internalizarea legislației europene a permis, practic, și persoanelor fizice din alte țări europene să devină proprietari, cu acte în regulă, în România, una dintre noile țări comunitare.

Imediat după legiferarea acestui drept conferit de tratatele unioniste, în presa din România, cu precădere în presa agricolă, dar și mainstream, au apărut articole, luări de poziție și mesaje alarmiste, care susțineau că pământul românesc va fi acaparat de străini.

Unul dintre cei mai vehemenți adversari ai dreptului cetățenilor din alte state europene de a cumpăra teren agricol în țara noastră a fost Laurențiu Baciu, din poziția de lider al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România ( LAPAR ), care reunește cei mai mari fermieri, Baciu având la rândul său o fermă agricolă în județul Bacău.

Citat într-un articol publicat în România Liberă, cu titlul ”România vândută străinilor bucată cu bucată”, Baciu îi acuza de ”ignoranță și lene” pe românii care și-au vândut terenurile străinilor. Acesta a mai afirmat că ”străinii au cumpărat pe nimic cele mai mari și mai bune terenuri”. Baciu a pledat pentru limitarea prin lege a accesului străinilor pe piața funciară din România. Cu siguranță l-am fi auzit și acum proferând aceleași acuzații, dacă între timp nu ar fi fost reținut pentru o noapte și pus apoi sub sub control judiciar, fiind acuzat de delapidare de fonduri din bugetul asociației, mai exact, ar fi cheltuit banii pe cadouri și pe vacanțe petrecute cu prietena sa pe plajele însorite ale Spaniei. Ulterior, Baciu a pierdut și funcția de președinte al LAPAR și a dispărut din spațiul public.

Utilizând în campania pentru alegerile europarlamentare din această primăvară un discurs vădit anti-european, fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, a susținut că trebuie limitat accesul străinilor la cumpărarea terenurilor agricole din România. În 13 mai 2019, cotidianul.ro a publicat un articol cu titlul ”Terenurile românești, magnet pentru străini” în care l-a citat pe Dragnea: „Au spus agricultura României este praf, e înapoiată, nu avem şanse, hai să vindem şi terenuri. Avem legea vânzării terenurilor în Camera Deputaţilor, o vom adopta. Asta înseamnă că vreau să limităm accesul străinilor la a cumpăra pâmânt din România. Foarte bine, să cumpere, dar să se stabilească aici”.

Cotidianul.ro a vehiculat procentul de 40%, cât ar deține străinii din terenurile agricole românești: ”Astfel s-a ajuns ca astăzi, 40% din cele 10 milioane de hectare de teren arabil din România să fie exploatat de către fermieri din alte state.” Revedeți informațiile furnizate de MADR agenției Agerpres. 422.000 de ha din 9.500.000 nu reprezintă nici pe departe 40%! Oricum, partidul lui Liviu Dragnea a pierdut alegerile europarlamentare, iar apoi Liviu Dragnea a pierdut șefia partidului, fiind condamnat la închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, în prezent fiind în detenție la Rahova.

Sursa: Lantul Alimentar

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.