Sunt foarte entuziasmat de prezent (-ul profesional). Energizat. Incantat. Impresionat. Socat? (desi socat este starea mea de la natura). Totusi, entuziasmat este adverbul cel mai bun. (O fi adverb? Sau am dat cu bata-n balta de la atata cunoastere?)

Pe pagina de Facebook Știrile Transilvaniei găsiți cele mai importante știri ale momentului, opinii și analize. Dați-ne LIKE!

Lucruri minunate se intampla in stiinta computingului, in arhitectura calculatoarelor, si in tehnologie. Mi se pare limpede ca lumina zilei ca urmatorii ani vor veni cu transformari majore, mai ales in automatizarea joburilor rutiniere – soferitul, manufacturing, posibil agricultura etc. etc. – adica joburile obositoare si mai prost platite (si care au fost outsourced). De exemplu, este posibil ca 85% din joburile de soferi de tir sa dispara in urmatorii 5-10 ani din SUA. Tehnologia de autonomous, self-driving cars este foarte avansata, de fapt masinile Tesla sunt practic self-driving, doar ca nu sunt vandute ca atare.

Mai mult, transformarea asta va avea consecinte sociale si politice imense pentru ca se pare ca cel mai bun predictor al invingatorului in cursa pentru presedintie in 2016 a fost nivelul de automatizare: statele americane unde este mai multa automatizare au votat republican (pentru ca oamenii sunt mai multi suparati care si-au pierdut job-ul). Sau daca nivelul de automatizare in anumite state ar fi fost cu 10% mai jos (deci cu 10% mai putini suparati), spun prognozele, Hillary ar fi castigat alegerile. Surprinzatoare corelatii, nu-i asa?

Toate prognozele spun ca Machine Learning (ML) si Internet-of-Things (IoT) vor crea o revolutie industriala, ce va intrece ca magnitudine schimbarile introduce de abur sau electricitate. Viziunea este ca viitorul va fi unul produs de combinatia SF (adica imaginatie) + stiinta (adica stiinta) + tehnologie (adica Artificial Intelligence, AI). Rezultatul va fi ca … 47% din forta de munca va fi inlocuit de automatizare.

Nimeni nu este safe: de exemplu, App-ului donotpay ofera gratis un “avocat” virtual cu rata de succes mult mai mare de cat unul in carne si oase, este drept pentru un anume gen de cazuri. Pana si John Deer (cei cu utilajele agricole) a cumparat cu $300M compania Blue River pentru ca vor sa introduca Machine Learning in … agricultura. Concluzia este una simpla … putem lua orice domeniu, care exista acum, si sa-i adaugam ML si IoT. De aceea spun, lucruri minunate vor avea loc in calculatoare si tehnologie.

Toamna trecuta, in octombrie, am fost la o conferinta (publica) in San Diego organizata de US Navy. Au fost trei zile exceptionale, pentru ca armata are intotdeauna tehnologia cea mai cool, inclusiv in high-tech. Astfel, cei de la NASA au vorbit (printre multe altele) de MARS rover-ele Opportunity, Curiosity si M2020 (cica exista obiceiul ca numele rover-elor sa fie alese de copii, ca sa nu fie discutii ca ar fi nepotrivite); la democratizarea studiului spatiului cosmic prin posibilitatea oferita practic oricui din lume sa poata crea aplicatii pentru statiile spatiale; despre cautarea vietii pe planeta Europa prin mecanisme ce foreaza kilometrii dupa kilometrii prin placa de gheata, ca apoi sa lanseze glidere ce cauta dupa pungi de caldura unde ar putea exista molecule de viata (si algoritmii de cautare ale gliderelor); despre calatorii interstelare, despre metaprograme care creaza alte programe (software) pentru definirea si efectuarea automata de experimente stiintifice; si multe, multe alte minunatii. Si toate chestiile astea sunt cat se poate de reale.

Am aflat si chestii de cancan. Cica la un moment dat rusii ar fi hacked GPS-urile tuturor navelor din Marea Neagra, schimband pozitia indicata de ele cu 20 km. Dupa aceea le-au pus la loc. Am fost surprins ca presa romaneasca nu a scris nimic de asta, caci banui ca exista si vapoare romanesti pe Marea Neagra. Sau n-am inteles eu bine engleza celui care a povestit poanta? Sau cei de pe nave nu s-au prins, pur si simplu? Deasemenea, se pare ca inainte sa ocupe Crimeea, rusii au aruncat Ucraina intr-o noapte digitala, intrerupandu-le practic orice retea de comunicare. Sau ca translatoarele intre limbile engleza si franceza functioneaza extrem de bine (spre deosebire de cele germana – engleza) datorita parlamentului Canadian, care conform legii, trebuie sa redacteze toate documentele in ambele limbi. Sau talk-ul unui tanar, care pe cand avea 15 ani, a petrecut vara intr-un laborator de cercetare al Navy studiind tehnologia pentru sonare si apoi cand a ajuns la MIT, a creat nu stiu ce tehnologie avansata pentru submarinele moderne. Sau un mosulica ce si-a adus aminte de vremurile cand in tinerete s-a ocupat de rachetele Polaris, de ArpaNet si alte magii tehnologice.

Dintre toate talk-urile care s-au dat atunci, cea mai interesanta, poate, mi s-a parut cea a lui Dr. Peter Singer de la think tank-ul New America (drept urmare am dat imediat follow la pagina FB a think tank-ului). El a scris cartea “Ghost fleet”, o nuvela in care isi prezinta viziunea despre armata viitorului (deci asupra viitorului in general tinand cont ca destule din aplicatiile militare s-au mutat in sectorul comercial). Peter Singer este un fel de Jules Verne cu o singura carte (deocamdata).

Apoi, mi-au placut talk-urile a doi membrii al altor think tank-uri, ambii autori de carti – pe care culmea le-am cumparat mai demult, dar inca nu am apucat sa le citesc. M-a impresionat perspectiva lor de Renaissance men, capabili sa slalomeze lejer si cu eleganta prin inginerie, istorie, psihologie, stiinte politice etc. Realitatea ne-a fost infatisata ca un tot unitar si nu fragmenta in cioburi separate functie de pregatirea academica a fiecaruia. In plus, discursul lor a fost ancorat in prezentul digital, unde informatia pe Internet se dubleaza la fiecare sase luni. Informatia accesibila noua astazi este infinit mai variata, mai polarizata, mai multa, mai complexa, mai ideologizata si bineinteles mai supusa la distorsiuni de cat era acum douazeci de ani.

Bineinteles, odata cu atata modernitate si atatea oportunitati noi apar si multe probleme. Va fi mult mai greu de separat adevarul de minciuna, binele de rau. Astfel am vazut un video-clip cu presedintele Obama, clip creat automat in intregime. Vor fi necesare masuri de validare automata, precum avem toate “firele” de siguranta in bancnote pentru a le separa pe cele bune de cele false. Confruntarile robot vs. robot vor fi foarte dese. Ele se intampla de fapt si acum, cand un sistem automat lanseaza un atac cibernetic, care este combatut de un alt sistem automat. Lucrurile au loc cu o viteza asa de mare, ca interventia umana este imposibila, noi – oamenii – fiind prinsi la mijloc.

Nu exista cale de intoarcere. Daca tu nu vrei sa faci tranzitia spre Artificial Intelligence si cyber, oricum o face competitorul tau, ceea ce te pune intr-o situatie si mai critica. In acest context ce evolueaza foarte rapid, am observat ca destui din elita din tara sunt prinsi – pentru a catea oara – pe picior gresit. In loc sa dezvolte rapid strategii prin care societatea sa se adapteze la noua realitate, ce vad sunt vesnicele lamentari. Deunezi, intr-un articol mult prea lung considerand saracia ideilor sale, presedintele Academiei Romane se vaicarea ca … lucrurile nu se mai intampla ca in anii treizeci. In paralel, Ilie Serbanescu tuna ca tara este o “colonie a occidentului”. Habar n-am daca este asa si nu vreau sa intru in analiza semanticii cuvantului “colonie”, insa pot spune un lucru: tarile dezvoltate trateaza extrem de serios si de profesionist problema (challenge-ul) competitivitatii globale. Si pentru asta au la dispozitie multi tipi excelent pregatiti si motivati . Asta este realitatea – nici nu stii ce sa-i raspunzi lui Ilie Serbanescu. Oare este vina cuiva?

Nu cred ca exista pe lume activitate mai interesanta de cat cercetarea in calculatoare si tehnologie. Nu doar ca inveti atatea lucruri noi, dar creezi o realitate care altfel n-ar fi existat. Chiar daca nu sunt eu acela care construieste toate aceste chestii asa de cool, ma simt totusi asa de bine sa stiu ca pot respira aerul cu atatia tipi super-destepti (si culmea sa inteleg ce spun ei). Vorba unei cunostinte din Hunedoara – “Lecut de pe strada Balcescu, ascultand cu gura cascata la NASA” sau altfel spus, am fost un fel de Nita Pitpalac in vizita la San Diego.

Ne oprim aici si vom continua saptamana viitoare cu o alta pastila de high tech.

Alex Doboli, Ph.D. este profesor universitar in Departamentul de Electrical and Computer Engineering, Stony Brook University, The State University of New York in SUA. Este autorul unei carti si a peste 170 de articole stiintifice. A indrumat 16 teze de doctorat in ingineria calculatoarelor. Fostii sai doctoranzi lucreaza in companii cunoscute din high tech intre care IBM, Google, Facebook, Linkedin, Zebra Technology, ARM si Cadence.  

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.