Ia românească este sărbătorită cum se cuvine de către muzeele din Transilvania, prin organizarea de evenimente dedicate acesteia. Ziua Universală a Iei este sărbătorită în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene, și a fost inițiată în anul 2013 de Comunitatea online “La Blouse Roumaine”.

Astfel, cei care vor vizita Muzeul ASTRA din Sibiu în acest weekend și vor fi îmbrăcați în ie vor beneficia de acces gratuit la toate evenimentele organizate în perioada 21 – 23 iunie, când are loc cea de-a VI-a ediție a “Zilei Universale a Iei”. Potrivit organizatorilor, în programul pregătit pentru această ediție regăsim târgul de ii și obiecte tradiționale, plimbarea în ie, cu Biciclete Cochete, expoziția “Măiestria, Wow – expoziție de cămăși cusute cu pasiune”, de membrii din grupul “Semne cusute”, din Bucureşti, şi “Măiestria” de la Chişinău, ateliere pentru părinți și copii, ora de joacă sau concursul “Cea mai frumoasă ie în familie”.

Organizatorii au pregătit pentru sâmbătă seară, de la ora 20, pe scena Târgului de Țară, concerte susținute de artistele Ștefania Iacob, Ana Maria Galea și Georgiana Mănăilă, în tonuri de folk, jazz, bossa nova sau fusion.
“În Muzeul ASTRA, luna iunie este dedicată iei. Însoțiți de Rusalce, de Sânzienele care se pregătesc să anunțe solstițiul și Sfântul Ioan de Vară, intrăm din nou în lumea magică a iei. Ediția din acest an este dedicată familiei în ie. Taina bunilor noștri ascunsă e în rânduieli și ritualuri străvechi, în șezători, în serbări țărănești. Pentru părinți, adesea prinși în hora celor două lumi, nostalgia merelor pătule din grădina bunicilor se îmbină cu ritualurile urbane, în timp ce pentru cei mai tineri dintre noi identitatea se construiește din semiotica rețelelor sociale. Dar, atunci când prindem în joc tinerii, bunii si străbunii, ne regăsim; ne definim, în limbajul semnelor cusute pe ie”, a declarat Ciprian Anghel Ștefan, managerul Muzeului ASTRA.

Duminică, în Muzeul ASTRA, se va juca Hora de Sânziene, după săvârșirea Sfintei Liturghii de duminică, pe poiana Bisericii din Bezded, în jurul orei 12, alături de “Doruri sibiene”.

Și la secția de etnografie a Muzeului Bistrița, din cadrul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, va avea loc luni, 24 iunie 2019, de la ora 18.00- chiar în ziua de Sânziene – o sărbătoare de excepție intitulată “Port cu mândrIE”.

După ce a traversat oceane și a cucerit publicul european, satisfăcând cele mai pretențioase gusturi în materie de vestimentație, iile de o frumusețe covârșitoare, adunate cu migală de Marius Matei în colecția etnografică ce îi poartă numele, revin la Bistrița într-un eveniment care îmbină o fastuoasă expoziție de IE, întregită de momentul artistic susținut de talentații elevi ai Liceului de Muzica Tudor Jarda din localitate și o paradă de cămăși tradiționale din zona Banatului, purtate de tinere bistrițence.

La Muzeul de Istorie Locală și Etnografie din Brad, în județul Hunedoara, va avea loc duminică,  23 iunie 2019, de la ora 12.00, ”Ziua Iei românești”, activitate în cadrul căreia vor fi lansate volumele de poezie ”Zău, zău, zău” și ”Belagine în poeme”, ale poetului popular Marcel Șerb.

Ia românească este un simbol al identității noastre, un monument al artei populare românești, un prețios document istoric și totodată, un obiect cu valoare sentimentală care ne leagă strâns de generațiile trecute, de cele care vor veni în urma noastră.

Sărbătoarea Sânzienelor o putem identifica astăzi cu vechi practici de înnoire a timpului, de celebrare a Anului Nou odată cu solstițiul de vară, dar și cu ancestrale ritualuri dedicate cultului solar sau unor divinități protectoare ale pădurilor, pajiștilor, livezilor și lanurilor de cereale, ale gospodăriilor, ale păsărilor și gâzelor de tot felul.

Sub numele de Sânziene, zâne sau zeițe, ele aduceau fertilitatea și rodnicia (creșteau bobul în spicul de grâu) pe unde treceau, apărau de grindină și vijelii, tămăduiau pe cei bolnavi. În noaptea de Sânziene fetele și nevestele tinere se scăldau în roua fânului înflorit, pentru a fi mereu frumoase, drăgăstoase și iubite, pentru a fi sănătoase și fertile. Copiii se afumau cu flori de sânziene pentru ”sperietură” sau insomnii, se scăldau în fiertură de sânziene pentru ”friguri”, debilitate sau alte ”beteșuguri”. Femeile se încingeau la brâu cu flori de sânziene pentru a nu suferi de „dureri de mijloc”.

Datorită proprietăților magice și oraculare atribuite în trecut florilor de sânziene, cununile împletite din aceste flori erau aruncate pe acoperișul casei pentru aflarea ursitului.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania