Costul total cu salariile al angajatorilor din Centrul şi Estul Europei se situează, în medie, în apropiere de 160% din salariul net, România situându-se sub acest prag, arată un studiu privind regimurile fiscale din zonă realizat de firma de audit și consultanță Mazars.

”România este competitivă din perspectiva costurilor fiscale pentru angajatori, comparativ cu Ungaria sau Republica Cehă. Întrucât impozitul pe venit se bazează pe cota unică de 10%, sistemul fiscal din România este de asemenea competitiv în cazul cetăţenilor străini care devin rezidenţi fiscali români, dar rămân înrolaţi în sistemul de contribuţii sociale din alte state membre UE ce aplică un plafon al bazei de impozitare sau un sistem progresiv specific”, spune Edwin Warmerdam, coordonator al departamentului de consultanţă fiscală în cadrul Mazars România.

Potrivit datelor Mazars, sistemul de contribuţii sociale a fost complet reformat în România şi Lituania, unde, deşi povara fiscală în termeni relativi a rămas în mare neschimbată, aceasta a fost transferată în mare parte către angajat.

În general, la nivelul ECE, nivelul impozitelor şi contribuţiilor aplicabile veniturilor din salarii continuă să scadă, cu excepţia Macedoniei şi a Lituaniei, unde a fost introdus un impozit progresiv, care creşte povara fiscală asupra persoanelor fizice. ”Croaţia şi Lituania au crescut pragul de impozitare pentru cota minimă de taxare, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv pentru angajaţi”, spun analiştii Mazars.

În ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată, guvernele se bazează în continuare şi au în vedere creşterea consumului privat, impozitele pe consum, şi din taxa pe valoare adăugată, atunci când îşi planifică veniturile fiscale.

Valoarea medie a TVA la nivelul ţărilor ECE este aproximativ 21%; Rusia a mărit cota cu 2 puncte procentuale. Valorile de 25% şi 27% în Croaţia şi Ungaria sunt ridicate, comparativ cu restul ţărilor din regiune. Se aşteaptă o scădere cu 1 punct procentual în Croaţia anul viitor.

”Guvernele încearcă să combată practicile de evaziune fiscală cu ajutorul tehnologiilor digitale. Scopul este de a monitoriza procesele de vânzări, descoperind astfel tranzacţiile neimpozitate şi scăzând frauda fiscală. În 2018, Ungaria a introdus facturarea online, iar primele reacţii au fost favorabile. Se aşteaptă ca soluţii similare să fie aplicate în întreaga regiune”, specifică raportul Mazars.

În ceea ce priveşte cotele de impozit pe profit, acestea diferă în ţările din regiune: între cea mai ridicată (Germania, 33%) şi cea mai scăzută (Ungaria şi Muntenegru, 9%) există o diferenţă de mai mult de 20 de puncte procentuale. Însă, limitele competitivităţii fiscale revin progresiv în atenţie: numai Grecia a redus cota de impozit pe profit (cu 1%) începând cu 2019. Polonia a introdus o cotă preferenţială redusă de 9% pentru contribuabilii mici. Cota medie a impozitului pe profit în regiune este în jur de 17%.

”Uniunea Europeană a depus eforturi susţinute pentru a limita competiţia fiscală şi a combate tehnicile de evaziune fiscală. Directiva Anti-evaziune fiscală (ATAD) a fost implementată de Statele Membre începând cu 1 ianuarie 2019. Aceasta stabileşte, de exemplu, limitele de deductibilitate a dobânzilor plătite pentru instrumente de finanţare, unificarea prevederilor pentru tranzacţii offshore şi, de asemenea, reprezintă sursa pentru transpunerea viitoare a impozitării la ieşirea/plecarea din ţară”, spun analiştii Mazars.

Toate ţările ECE cu scheme clasice de impozitare a profitului permit ca pierderile înregistrate în anii anteriori să fie reportate şi folosite pentru compensarea cu profiturile din anii ulteriori (în general, 5-7 ani). Numai 6 dintre aceste ţări permit reportarea pierderilor fără limită de timp.

Statele din regiune încă tind să impună impozite cu reţinere la sursă pentru plăţile de dobânzi, dividende şi redevenţe (la cota de 15% sau chiar 19-20%). Lituania, Estonia şi Ungaria continuă să nu impună impozitarea cu reţinere la sursă pentru câştigurile de capital. În două treimi din regiunea ECE, contribuabilii au voie să pregătească situaţii financiare separate bazate pe IFRS şi să le folosească pentru stabilirea impozitelor datorate.

În mai mult de jumătate din ţări, sistemul fiscal încurajează activităţile de cercetare şi dezvoltare (R&D). Slovacia, Serbia şi Polonia au luat recent măsuri în acest sens, în timp ce în România diverse facilităţi fiscale specifice acestor activităţi au fost implementate deja cu câţiva ani în urmă.

Începând cu anul 2019, consolidarea fiscală în scopul impozitului pe profit este posibilă şi în Ungaria, similar în Austria, Polonia şi Bosnia şi Herţegovina. Rusia ia măsuri pentru eliminarea sistemului de consolidare fiscală.