Cancerul de sân HER2 pozitiv, o formă deosebit de agresivă a cancerului, poate fi tratat cu particule nanoscopice “imprimate” cu caracteristici de legare specifice pentru moleculă receptorului HER2. După cum au raportat cercetătorii chinezi legarea selectivă a nanoparticulelor la HER2 inhibă semnificativ înmulțirea celulelor tumorale.
Cancerul de sân este cea mai comună formă de cancer la femei și una dintre cauzele principale de deces. Aproximativ 20 până la 30% din cazurile de cancer mamar implică varianta cu HER2-pozitiv foarte puțin tratabil.
HER2 reprezintă factorul de creștere al epidermei umane, o proteină care recunoaște și se asociază cu un factor de creștere specific. HER2 se extinde pe membrana celulară: o parte în interiorul celulei, iar cealaltă pe suprafața celulei. De îndată ce un factor de creștere scade, părțile extracelulare ale HER2 se leagă cu un al doilea HER strâns legat, cum ar fi HER1 sau HER3. Aceasta declanșează o cascadă de semnal multicast în interiorul celulei, care este implicat critic în procese precum diviziunea celulară, metastazarea și formarea vaselor de sânge care alimentează tumora. Celulele tumorale HER2 pozitive conțin concentrații semnificativ mai mari de HER2, informează sciencedaily.com.
O terapie actuală pentru tumorile HER2-pozitive în stadiu precoce se bazează pe legarea unui anticorp la HER2 pentru a bloca dimerizarea. Cercetătorii de la Universitatea Nanjing din China au dezvoltat nanoparticule polimerice biocompatibile “imprimate molecular” care recunosc HER2 la fel ca un anticorp pentru a preveni dimerizarea.
Nanoparticulele pot fi inscripționate molecular printr-un amestec care este polimerizat în nanosfere în prezența moleculelor (bio) pe care se presupune că le vor recunoaște ulterior. Moleculele acționează ca un tip de ștampilă, lăsând “amprente” nanoscopice în sfere. Acestea se potrivesc perfect moleculelor cu care au fost imprimate și le leagă în mod specific. Spre deosebire de anticorpi, nanosferele sunt ușor și ieftin de produs și sunt stabile din punct de vedere chimic.
Pentru procesul de imprimare, cercetătorii folosesc o metodă specială, care este controlată și face posibilă imprimarea folosind că șabloane lanțuri de blocuri de zahăr (glicani). Multe proteine conțin anumite “lanțuri de zahăr” care sunt unice pentru fiecare tip de proteine, ca o amprentă.
Cercetătorii au folosit acest tip de glican din capătul extracelular al proteinelor HER2 ca o “stampilă” a acestora.
Acest lucru le-a permis producerea unor nanoparticule imprimate care recunosc în mod specific HER2 și se leagă selectiv la acesta, inhibând dimerizarea. Ei au reușit astfel să reducă în mod semnificativ înmulțirea celulelor tumorale în vitro și creșterea tumorilor în experimetele realizate pe șoarecii de laborator.
Celulele sănătoase nu au fost afectate în mod esențial se mai arată în concluziile cercetării.
Sursa: 360medical
