Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) solicită, în premieră pentru țara noastră, dizolvarea unei universități de stat, respectiv Universitatea “Eftimie Murgu” din Reșița. O echipă formată din evaluatori CEMU s-a deplasat în perioada 19-21 noiembrie 2018 la această instituție de învățământ pentru a verifica mai multe sesizări privind încălcările grave ale legislației naționale și abuzurile interne ale conducerii administrative și Senatului universitar condus de fostul rector Doina Frunzăverde. Concluziile controlului au fost date publicității la finalul lunii iulie 2019, odată cu recomandarea ca rectorul Andrade I. Bichescu să fie revocat din funcție, iar instituția să fie reorganizată prin dizolvarea ei ca entitate juridică.

Pe pagina de Facebook Știrile Transilvaniei găsiți cele mai importante știri ale momentului, opinii și analize. Dați-ne LIKE!

Evaluatorii CEMU au descoperit la Universitatea “Eftimie Murgu” din Reșița că profesorii sunt păstrați la catedră chiar și după ce au primit condamnări definitive pentru luare de mită, au constatat că unii studenți sunt momiți cu burse să voteze împotriva intereselor colegilor lor, dar au văzut și săli de curs fără încălzire iarna.

Surse din cadrul CEMU citate de PressOne arată că Universitatea din Reșița este ținută în viața artificial, din cauză că numărul mic de studenți înscriși, lipsa finanțărilor pentru performanță și a granturilor pentru cercetare fac imposibilă salarizarea decentă a personalului. De altfel, în perioada în care Doina Frunzăverde a fost rector (2008-2016), instituția a beneficiat de sprijin politic consistent, venit pe filiera soțului ei, Sorin Frunzăverde, baronul local PDL, fost ministru în mai multe guverne de după Revoluție și unul dintre stâlpii de putere ai democrat-liberalilor, de la finalul anilor 2000. Frunzăverde a fost președintele Consiliului Județean Caraș-Severin până în 2016. Universitatea condusă de Doina Frunzăverde timp de 8 ani a făcut încă de atunci obiectul mai multor anchete – derulate atât de procurorii DNA, cât și de Corpul de Control al Ministerului Educației. Mai mulți profesori de la “Eftimie Murgu” au fost acuzați de luare de mită.

Publicată de Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa pe Joi, 11 iulie 2019

În Raportul care însoțește decizia de la finalul lunii iulie a acestui an (43/25.07.2019), CEMU a analizat mai multe situații expuse în numeroase sesizări depuse de cadre didactice de la Facultatea de Inginerie și Management din cadrul Universității din Reșița. Între cele două entități, conducerea Facultății și Universitate, se poartă de ani de zile un război de anduranță, presărat cu sancțiuni, destituiri și acte administrative atacate în instanță.

Spre exemplu, Consiliul Facultății de Inginerie și Management a avut o inițiativă prin care s-a adresat Politehnicii din Timișoara, pentru a-i propune o eventuală fuziune și a cerut organismelor abilitate, în speță ARACIS – să verifice managementul Universității.

La un moment dat, decanul Facultății de Inginerie, profesorul Sava Ianici a fost destituit (aprilie 2018). Situația a condus și la un protest al studenților din Facultatea de Inginerie și Management, care au contestat măsura universității. Ianici a fost repus în funcție, după ce a depus o plângere, iar Senatul și-a anulat propria decizie motivând vicii procedurale. Ulterior, Ianici a refuzat să mai preia funcția.

Evaluatorii de la CEMU au luat în calcul mai multe Hotărâri de Senat adoptate fără cvorum, si care au fost ulterior desființate în justiție, dar au verificat și felul în care s-au plătit angajaților sume de bani, în baza unor sentințe definitive și irevocabile, precum și organizarea nelegală a unor concursuri pentru ocuparea de posturi.

De asemenea, oficialii Ministerului au verificat legalitatea revocării din funcție a decanului Facultății de Inginerie și Management, dar și menținerea în funcția didactică a unor persoane care au fost condamnate pentru luare de mită.

Ca să poată plăti, în continuare, salarii, UEMR a luat o serie de decizii unilaterale, prin hotărâri ale Senatului universitar, prin care întregului personal didactic îi era diminuat salariul de încadrare la minimum, indiferent de vechime sau performanțe. De asemenea, timpul de lucru săptămânal a fost redus de la 5 la 4 zile, cu reducerea corespunzătoare a salariului.

O parte dintre cei afectați de aceste măsuri s-au adresat instanței, care s-a pronunțat în favoarea reclamanților, iar hotărârea de Senat a fost desființată.

Curtea de Apel Timișoara a decis că UEMR „a acționat cu exces de putere”. UEMR s-a apărat arătând că au fost doar 5 nemulțumiți, care au contestat măsura, iar restul personalului a acceptat necesitatea acestei scăderi a salariului.

După ultima verificare a ARACIS, în 2017, consiliul responsabil de asigurarea calităţii actului de învățământ superior, nota că la Reșița „au fost adoptate măsuri de austeritate extrem de severe: creșterea normelor didactice la 16 ore convenționale/săptămână, plata cu ora la un tarif de 10 lei/oră (Echivalentul salariului minim pe economie), reducerea drastică a cheltuielilor cu utilitățile (unele din ele cu mai mult de 100%)”.

În raportul respectiv, ARACIS-ul mai spune, printre altele, că o parte din cadrele didactice nu dețin titlul de doctor în domeniul disciplinelor pe care le predau, și chiar dacă au vechimi foarte mari de 16 sau 27 de ani, nu au obținut acest prim titlu universitar, de doctor.

În plus, „cercetarea științifică realizată în UEMR nu este în măsură să situeze universitatea pe un loc bun între instituțiile de învățământ superior din România”, iar „comisiile de evaluare și asigurare a calității există doar pe hârtie”.

În același raport al CEMU se arată că doi angajați de la Universitate, lectorul Andrea Mindea și un laborant, Vasile Suciu, au cerut de la studenți suma de 40 euro, ca să ia nota 10 la examen. Ambii au fost condamnați definitiv pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată, printr-o decizie a Curții de Apel Timișoara din 2016.

Din pricină că Senatul nu a respectat termenele prevăzute de Codul Muncii, în care ar fi trebuit să îi desfacă angajatei contractul de muncă, aceasta s-a adresat instanței și a obținut câștig de cauză, pentru nerespectarea procedurii, cu toate că faptele ei erau “reprobabile și incompatibile cu mediul academic”.

Sursa: PressOne

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.