În 29 august 1825 s-a născut la Deva/Déva/Diemrich, scriitorul, publicistul și istoricul Salamon Ferenc(Ferencz), fiul lui Salamon István, preotul reformat de aici (între anii 1811–1843) și a lui Sala Klára.

Din 1836 devine elev al Colegiului reformat din Aiud/Enyed/Straßburg am Mieresch. Aici a stat lângă profesorul Szász Károly, prietenul tatălui său, care a avut o mare influență asupra tânărului ardelean.

În 1847 își finalizează studiile ca jurist, apoi studiază matematica și realizează tabele cu logaritmi. În ianuarie 1848 se află la Turda/Torda/Thorenburg, iar pe 20 septembrie se înrolează ca soldat în armata revoluționară maghiară.

Ia parte la bătăliile de până la retragerea de la Ciucea/Csucsa/Tschötsch, unde este rănit.

Între 1854 si 1855 activeaza ca profesor la gimnaziul de la Nagykörös (Ungaria), unde predă matematica la gimnaziul reformat de aici.

În 1855 revine la Pesta, moment din care va desfășura o bogată activitate de publicist, publicând numeroase articole într-o serie de reviste: Pesti Napló, Budapesti Szemle, Vasárnapi Ujság, Szépirodalmi Figyelö, Budapesti Közlöny, Koszorú sau Reform.

În 16 decembrie 1859 devine membru corespondent al Academiei Maghiare, ca recunoaștere a meritelor sale din domeniul literar.

Din 17 mai 1871 devine membru deplin al Academiei. De fapt, prima sa lucrare cu caracter istoric apare în 1860, în Budapesti Szemle: “Despre dominația otomană în Ungaria”.

Din 1870 este profesor universitar și predă istoria Ungariei.

Programul său politic l-a făcut cunoscut printr-o remarcabilă scrisoare deschisă, pe care a adresat-o partidului lui Deák Ferenc, care i-a oferit mandatul de deputat (21 mai 1872).

A fost un susținător convins al ideii dualismului. În 1876 a fost însărcinat cu scrierea istoriei orașului Budapesta. Lucrarea a rămas neterminată. Pe 18 august 1887 a primit medalia „Pro Litteris et artibus” din partea împăratului.

În octombrie 1892, moare la Budapesta, iar în perioada imediat următoare apar o serie de lucrări în care este omagiat, se pune placa comemorativă de la Deva(1892) și i se ridică un bust în grădina din fața Academiei Maghiare.

Amplasarea plăcii de la Deva este hotărâtă în ședințele Societății Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara.

La inițiativa deputatului Barcsay Kálmán, adunarea generală a societății a decis să ceară reprezentanților Devei ca o stradă a orașului să se numeasca „Salamon Ferenc”.

Textul tradus al plăcii comemorative:

“În casa veche demolată de pe acest loc, pe care principele Gabriel Bethlen a menit-o să fie casă parohială, s-a născut, pe 4 septembrie 1825(de fapt data botezului), ca fiu al preotului Salamon István, Salamon Ferenc, profesor la Universitatea din Budapesta și membru al Academiei Maghiare, a fost de prim rang în scrierea de texte politice și literare; ca istoric, a indicat o anumită orientare cu concepția sa independentă și profundă, prin exprimarea sa puternic maghiară. A murit pe 9 octombrie 1892 la Budapesta. Această placă a fost pusă de Societatea de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara în memoria membrului ei de onoare, de mare valoare națională.
1892”.

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.