O echipă internaţională de cercetători, printre care se află şi doi români, un profesor asociat al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca şi o absolventă a acestei universităţi, estimează că nivelul apei mărilor şi oceanelor ar putea să crească în continuare şi în condiţiile stabilizării nivelului de dioxid de carbon şi aplicării unor măsuri de combatere a încălzirii globale.

Studiul iniţiat de Oana Dumitru (prim autor), doctorand la Universitatea South Florida (absolvent şi fost colaborator al UBB), şi de Bogdan P. Onac (autor corespondent), profesor la Universitatea South Florida (şi profesor asociat al UBB), a fost realizat în colaborare cu cercetători de la University of New Mexico, Universitat de les Illes Baleares şi Columbia University şi publicat în ultimul număr al revistei Nature, una dintre cele mai importante publicaţii ştiinţifice din lume. Cercetătorii au descoperit că, în urmă cu 3 milioane de ani, nivelul apei mărilor era cu aproximativ 16 metri peste cel înregistrat în prezent, fapt care poate sta la baza predicţiilor legate de evoluţia posibilă pentru perioada viitoare”, se arată într-un comunicat transmis, marţi, de UBB.

Potrivit autorilor studiului, reconstituirea nivelului mării din anumite perioade din trecut în care temperaturile globale au fost mai ridicate decât în prezent poate ajuta specialiştii să estimeze cât de repede şi cât de mult va creşte nivelul mării în viitor.

“Noi putem şi trebuie să folosim experienţa perioadelor calde din trecut pentru a ne pregăti pentru ceea ce va urma şi pentru a face predicţii care să ne ajute să răspundem încălzirii globale din prezent; în condiţiile în care peste o treime din populaţia globului trăieşte la mai puţin de 50 de kilometri de o mare sau de un ocean, chiar şi creşteri de o jumătate de metru sau un metru devin problematice. (…) Noi am realizat aceste reconstituiri utilizând un tip de speleoteme (stalagmite, stalactite etc.) cu morfologie distinctă care se formează doar în peşteri litorale. Am colectat astfel de speleoteme din peştera Artŕ situată în Nord-Estul insulei Mallorca (Spania). Fiind localizată la mai puţin de 100 m de ţărmul Mediteranei, această peşteră a fost inundată în trecut de fiecare dată când a crescut nivelul mării. Fiecare stagnare a apei mării la un anumit nivel pentru cel puţin câteva sute de ani a lăsat “urme” în peşteră, respectiv repere morfologice”, declară prof. Bogdan P. Onac.

Cercetătorii spun că una dintre cele mai relevante probe colectate are o vârstă de 3,3 milioane de ani, fiind situată într-un interval de interes foarte mare pentru comunitatea ştiinţifică, întrucât temperatura medie anuală a Pământului era, în acea perioadă, cu 2-3 grade Celsius mai ridicată decât valorile actuale, iar concentraţia dioxidului de carbon atmosferic era similară celei înregistrate în prezent.

“Au fost colectate 6 probe din astfel de nivele care se află astăzi între 22 şi 32 de metri deasupra nivelului prezent al mării. Prin măsurători radiometrice cu metoda uraniu-plumb am obţinut vârste cuprinse între 4,4 şi 3,3 milioane de ani în laboratorul de datare de la University of New Mexico, unde am lucrat sub îndrumarea prof. Yemane Asmerom şi Victor Polyak”, a declarat Oana Dumitru.

Concluziile studiului arată că, şi în condiţiile stabilizării nivelului de dioxid de carbon din atmosferă, este probabil ca nivelul mărilor să continue să crească cel puţin până la nivelul atins în trecut. Cercetătorii iau în calcul şi posibilitatea ca acest nivel să fie depăşit în timp (într-o perioadă care ar putea fi de ordinul sutelor sau al miilor de ani), ca o consecinţă a expansiunii apei din oceane ca urmare a creşterii continue a temperaturilor.

“Rezultatele noastre indică un nivel al mării cu 16 m mai ridicat decât în prezent într-un astfel de scenariu din trecut. De aceea, această perioadă este folosită ca analog pentru a înţelege şi a estima cât de repede va creşte nivelul mării în viitor, în condiţiile încălzirii globale care afectează planeta noastră. Deşi prin acest studiu noi nu facem vreo predicţie privind creşterea nivelului mării în viitor, rezultatele noastre vor fi de mare folos modelatorilor care estimează potenţialele scenarii”, adaugă autorii studiului publicat de revista Nature.