Gavriil Munteanu (n. februarie 1812, Vingard/Weingarten/Vingárd, comitatul Alba/Fehér vármegye/Weißenburger Komitat, Marele Principat al Transilvaniei/Erdélyi Nagyfejedelemség/Großfürstentum Siebenbürgen – d. 17/29 decembrie 1869, Brașov/Kronstadt/Brassó, Austro-Ungaria/Ausztria-Magyarország/Österreich-Ungarn) a fost un cărturar și traducător ardelean, membru fondator al Academiei Române (22 aprilie 1866).

Liceul l-a făcut la Alba Iulia/Gyulafehérvár/Weißenburg și la colegiu piarist din Cluj/Kolozsvár/Klausenburg. A făcut studii de filozofie și drept la Universitatea din Cluj.

Din 1835 a fost profesor la Colegiul Sfântul Sava din București și apoi la Seminariile din Buzău, Curtea de Argeș și Râmnicu Sărat, contribuind esențial la dezvoltarea învățământului în limba română.

A fost primul director al Gimnaziului românesc ortodox din Brașov/Kronstadt/Brassó, din anul 1850. A colaborat cu articole în Gazeta de Transilvania și în revista Meditații Religioase.

Împreună cu George Bariţ a întocmit un dicţionar german-român.

A fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Academice Române, ca reprezentant al românilor din Transilvania. A fost, de asemenea, membru al A.S.T.R.A., al Societăţii de Ştiinţe Naturale din Prešporok/Pozsony/Pressburg/Pojon, azi Bratislava.

A murit de apoplexie şi a fost înmormântat în cimitirul Bisericii Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului/Belgerei/Bolgárszeg.

Scriind despre Gavril Munteanu, la un an de la moartea lui, prietenul şi mentorul său literar George Bariţ, după ce înşiră meritele activităţii didactice, literare şi publicistice ale acestuia, nota îndurerat, prorocind o grabnică uitare:

„Şi cu toate aceste merite strălucite ale lui Gavril Munteanu, câştigate prin lupte şi fatige [=osteneli], apăsătoare, nu va trece un pătrar de secul, când generaţiunea care astăzi abia poate gângăvi cuvintele tata, mama, pâne, apă, dând ca din întâmplare preste vreuna carte ce va fi purtând în fruntea sa numele lui, va întreba pe cei mai bătrâni: Cine a fost acel Munteanu, unde s-a născut, care fusese cărarea vieţii lui? ”

Scrieri:

  • Deutsch–romänisches Wörterbuch (‘Német–román szótár’). Brassó, 1853–64 (George Bariț-cal).
  • Din Scripturile lui Tacitu (‘Tacitus írásaiból’). Uo., 1858.
  • Caiu Suetoniu, Viata a XII Imperatori (‘Suetonius 12 császáréletrajza’). Bécs, 1867
  • Geografia biblică sau Descrierea locurilor însemnate prin fapte biblice (1854)
  • Carte de lectură românească pentru clasele gimnaziale inferioare şi reale (1857)
  • Gramatica română pentru clasele gimnaziale (1860 – 1861)
  • Plurismul în literatura română (1862)
  • Gramatica latină (1863)

HU-https://hu.wikipedia.org/wiki/Gavriil_Munteanu
DE-https://de.wikipedia.org/wiki/Gavriil_Munteanu

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania