După patru ani și jumătate de procese, Horia Georgescu, fostul şef al Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost achitat definitiv de ICCJ în procesul în care DNA îl acuza că, în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, ar fi emis, alături de ceilalţi inculpaţi, în trei dosare, titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu corespundeau Standardelor Internaţionale de Evaluare, cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. Scopul a fost, potrivit procurorilor, supraevaluarea imobilelor respective, ceea ce a adus un prejudiciu bugetului de stat la nu mai puţin de 84,5 milioane euro.

Într-un interviu exclusiv pentru Știrile Transilvaniei, Horia Georgescu spune că niciodată acest abuz din cazul său și al altor persoane acuzate și achitate defintiv nu trebuie să mai aibă loc, având la bază invenții juridice din legi care nu există și prejudicii scoase din pix fără nici o baza reală. Fostul șef ANI spune că totul a fost o minciună și o diversiune și sunt zeci de achitări în cazuri similare. De asemenea, Horia Georegescu susține că se impune o analiză asupra fiecărui caz în parte, deoarece în aceste situații există adevărate drame umane, cu familii distruse și cariere ruinate. Adevărate tragedii despre care, după achitarea definitivă, nu mai vorbește nimeni.

Redăm în continuare interviul acordat în exclusivitate publicației Știrile Transilvaniei:

Reporter: Domnule Horia Georgescu, după tot ceea ce vi s-a întâmplat, cum vedeți acum lupta anticoruptie din Romania și ce i-ați sfătui pe cei care se zbat de ani de zile prin instanțe pentru a-și dovedi nevinovăția, în urma unor dosare în care sunt acuzati de către DNA pentru diferite infracțiuni?

Horia Georgescu: Sintagma de dovedire a nevinovăției este profund eronată. În materie penală și într-un stat de drept, procurorii trebuie să dovedească și să probeze, dincolo de orice bănuială rezonabilă, vinovăția unei persoane. Nu este obligația unei persoane să demonstreze că este nevinovată, mai ales când a fost acuzat pe nedrept. Nu pot să dau sfaturi pentru că fiecare caz diferă de aproape toate celelalte. Nu toți cei acuzați sunt nevinovați. Doar judecătorii pot decide dacă o persoană este vinovată sau nu, pe baza probelor. Pot, în schimb, să vă spun un lucru: niciodată acest abuz din cazul meu și al altor persoane acuzate și achitate defintiv nu trebuie să mai aibă loc, având la bază invenții juridice din legi care nu există și prejudicii scoase din pix fără nici o baza reală. Totul a fost o minciună și o diversiune. Sunt zeci de achitări.

Este necesară o analiză asupra fiecărui caz în parte, deoarece în aceste situații există adevărate drame umane. Familii distruse, cariere ruinate și chiar tragedii. Nu este posibil ca, după orice achitare, să se aștearnă tăcerea iar persoanele vinovate de aceste erori să își vadă în liniște de treabă, exercitând funcția care a generat abuzul.

Cum ne apărăm de aceste abuzuri? Cum compensează statul faptul că niște funcționari incompetenți sau de rea credință (procurori, specialiști, judecători) au distrus viața unui om? Cineva trimis în judecată pe nedrept nu mai are niciun mijloc de trai. E o condamnare la moarte. Nici o banca nu îți deschide cont, nimeni nu te angajează, ești stigmatizat de societate iar uneori chiar de prieteni și familie. Nu mai vorbesc de linșajul mediatic din momentul acuzării publice. Iar apoi, la final, când apare achitarea, se așterne o liniște aproape asurzitoare.

Cred că e momentul unei analize profunde la nivelul cel mai înalt al sistemului de justiție pentru a stabili cauzele și efectele produse și, nu în ultimul rând, responsabilitățile. Într-un stat de drept, democratic, cine greșește plătește. E inadmisibil să joci viața unor oameni la ruletă. În continuare spun că este necesară combaterea corupției și că acest lucru a fost benefic pentru România. Abuzurile, însă, au decredibilizat aproape tot ce s-a făcut bun. Drepturile omului, anchetele serioase și temeinice, bazate exclusiv pe lege și nu pe invenții juridice sunt o necesitate pentru consolidarea statului de drept iar ce s-a întâmplat trebuie sa fie o lecție de drept la capitolul “așa nu” pentru toată lumea.

Reporter: De ce credeți că vi s-a intamplat tot ceea ce vi s-a întâmplat? Care să fi fost, în opinia dumneavoastră, miza reala a acestui proces?

Horia Georgescu: Asta trebuie să fie o întrebare adresată instituțional următorilor: procurorului de caz (a adăugat la lege o prevedere care nu există), specialiștilor DNA care au inventat un prejudiciu inexistent (au “greșit infim” cu “doar” 80 de milioane de euro), judecătorului din faza de fond (sentința este o elucubrație juridică integrală fără să mai descriu abuzurile procedurale) și celui care a dispus arestarea preventivă (a mințit în motivarea arestării preventive prin copierea integrală a referatului procurorilor, inclusiv prin consemnarea unor date false, inexacte și incomplete).

Miza nu știu care a fost, dar consecința directă a fost distrugerea carierei mele, patru ani și jumătate pe care nu o să-i primesc înapoi, suferința familiei și afectarea stării de sanatate.

Reporter: Ce părere aveți despre numirea Codruței Koveși ca procuror-șef european?

Horia Georgescu: Este prematur să mă pronunț. Acest lucru va putea fi analizat în funcție de când și cum instituția procurorului european va fi operaționalizată. Ulterior, unitatea de măsură va fi istoricul de cazuri, eficiența și, în final, utilitatea instituției.


Reporter: Credeți că există vreo implicare dinspre Cotroceni în dosarul care vi s-a fabricat?

Horia Georgescu: Nu. Nu cred acest lucru.

Reporter: Vă vedeți din nou lucrând la ANI?

Horia Georgescu: Care ANI?

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis în 8 octombrie, printr-o sentință definitivă, achitarea fostului șef al ANI, Horia Georgescu, în dosarul privind despăgubirile de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). În urmă cu doi ani, pe 14 februarie 2018, Georgescu a fost condamnat, în primă instanţă, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti la 4 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu. Experţii independenţi desemnaţi de instanţa de judecată au stabilit faptul că prejudiciul invocat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul ANRP a fost, de fapt, o eroare a expertizelor specialiştilor DNA.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania