Propunerea lui Ludovic Orban pentru funcția de ministru al Justiției este Cătălin Predoiu. În situația în care guvernul Orban va trece de votul Parlamentului, Predoiu va avea o sarcină deloc ușoară în a pune sistemul de justiție din România într-o matcă din care, de mai bine de doi ani de zile, o serie întreagă de forțe mai mult sau mai puțin vizibile s-au străduit să-l scoată.

Avocat de profesie și fost ministru al Justiției între 2008 și 2012, Cătălin Predoiu nu este văzut ca un reformist. Adesea tachinat drept ”eternul aspirant la funcția de premier”, Predoiu va avea o sarcină extrem de dificilă revenind în fruntea acestui minister. Ceea ce v-a găsi în 2019 nu mai seamănă deloc cu ceea ce a lăsat în 2012!

Mimând timp de doi ani și ceva o așa-zisă reformă al cărei scop era nu atât scăparea de zeghe a lui Dragnea, cât mai degrabă instituirea unui sistem care să funcționeze apoi fără a mai putea fi schimbat sau controlat de cineva, Justiția actuală din România este tot mai mult o imagine a unui sistem ce seamănă mai degrabă cu ceea ce găsești în state totalitare, decât cu ceea ce ar trebui să fie într-o democrație funcțională. Iar dacă ne uităm în raportul MCV se vede clar care sunt cele mai mari ”bube”: Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie și Consiliul Superior al Magistraturii. Acestea sunt indicate drept cele mai mari vulnerabilități pentru sistemul de justiție românesc!

Iar constatările din raportul MCV sunt aproape zilnic confirmate de titlurile din presă: CSM tergiversează de 7 luni o hotărâre privind revocarea șefului Curții de Apel Constanța, un apropiat al Liei Savonea (https://www.g4media.ro în 23 octombrie), Declaratiile lui Dancila despre SS si numirea procurorilor nu vor ajunge pe masa CCR. Savonea nu e de acord (ziare.com în 22 octombrie); Al şaptelea eşec pentru Lia Savonea în înscăunarea Adinei Florea la Secţia Specială (Adevărul, 15 octombrie). Ministrul Justiţiei susține că activitatea CSM a determinat o evaluare negativă din partea Comisiei Europene (Știrile Transilvaniei, 23 octombrie). Savonea anunta schimbarea de garda la ICCJ: CSM declanseaza procedura de numire a doi vicepresedinti si doi sefi de sectie (ziare.com, 18 octombrie)

Putem continua în aceeași notă, o simplă căutare pe Google aducând rezultate dintre cele mai evidente.

Dacă despre Secția numită adesea S.S. și repetatele încercări ale Liei Savonea de a o impune pe Adina Florea ca șefă e plină presa, ei bine mai puțin se spune despre restul de instituții care gravitează în sistemul de putere juridică din România, ați ghicit, tot în jurul aceleiași Lia Savonea, inamovibila șefă a Consiliului Superior al Magistraturii.

Dacă ne uităm cu atenție la ceea ce ”patronează”, putem spune că în acest moment Lia Savonea este cea mai puternică persoană din întreg sistemul de justiție românesc. Încet, dar sigur, apele tulburate de Dragnea au fost speculate de cei din jurul președintei CSM, astfel că în prezent ea controlează sau poate influența decisiv cam tot ce se poate controla în sistemul puterii judecătorești: CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Curtea de Apel București, Inspecția Judiciară și Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Iar influența ei se extinde tot mai mult. Cum? Păi relativ simplu, odată ce sistemul a fost reglementat legal.

Spre exemplu, CSM a declansat procedura de ocupare a patru functii importante la Inalta Curte: doua posturi de vicepresedinte, de presedinte al Sectiei a II-a civile si presedinte al Sectiei de contencios administrativ si fiscal. Potrivit schimbarilor facute de coalitia PSD si ALDE, numirile sunt facute de Sectia de judecatori a CSM, condusa de Lia Savonea, fara ca presedintele Romaniei sa aiba vreun cuvant de spus. Adică fără niciun control. Un fel de stat în stat, dacă mă întrebați pe mine!

Tot CSM, adică Savonea, a numit-o și pe Corina Corbu la sefia Inaltei Curti. Se știe deja, e o apropiată a acesteia. Pe 20 noiembrie urmeaza sa expire mandatele celor doi vicepresedinti: Ilie-Iulian Dragomir si Gabriela-Elena Bogasiu, iar pe 5 decembrie expira si mandatul Eugeniei Voicheci, care ocupa in prezent functia de presedinte al Sectiei a II-a civile. Ce înseamnă asta? Ei bine, OPORTUNITĂȚI! Mai clar spus: oportunități de a-și impune tot apropiați ai săi, nefiind nimeni care i se poate opune. Asta este ceea ce au creat guvernanții ultimilor doi ani. Pe tăcute, pe sub radar, la adăpostul prostiei lui Dragnea care chiar credea că el face jocurile. Alții le făceau, iar el a fost doar oportunitatea de care au profitat.

Să continuăm? Păi functia de sef al Sectiei de contencios administrativ si fiscal de la Inalta Curte este vacanta, dupa numirea fostei sefe, Alina Corbu, in fruntea Inaltei Curti. Conducerea Sectiei este asigurata, prin delegare, de judecatorul Ionel Barba. Evident, trebuie o permanentizare pe acest post. Dacă mai adăugăm și niște șefi de Parchete care sunt tot la ”pixul” doamnei Savonea, începem să o înțelegem mai bine pe actuala ocupantă a fotoliului de la Justiție, Ana Birchall. Ea este într-un război deschis cu Lia Savonea și are și de ce.

Vedem așadar că oamenii pe care ea îi va înscăuna acum vor fi ”la butoane” încă mulți ani de zile de la momentul decembrie 2019 când Liei Savonea îi va expira mandatul în fruntea CSM. Rețeaua ei va fi imposibil de destructurat, magistrații puși de ea fiind – așa după cum bine se știe – inamovibili, înlocuirea lor putându-se face doar la expirarea mandatului.

Deși cei care au guvernat țara în ultimii ani au spus adesea despre mecanismele de monitorizare și control ale UE că sunt absurde iar rapoartele exagerate, vă rog să mă credeți că europenii nu sunt idioți! Starea justiției este jalnică, iar europenii știu prea bine asta. De ce le pasă? Simplu: pentru că știu la fel de bine că o justiție românească de tip feudal este o vulnerabilitate pentru întreg sistemul de justiție și de apărare european. Iar căsăpirea oricăror mecanisme de control în interiorul puterii judecătorești din țara noastră nu poate decât să dea fiori europenilor care știu bine ce și mai ales prin ce mijloace lucrează veșnica noastră ”prietenă” de la Răsărit: Rusia.

Nu are rost să mai insistăm în demonstrația noastră referitoare la șefa CSM. Mai spunem doar atât: avocatul Mihai Savonea, soțul Liei Savonea, a fost coleg de cabinet de avocatură cu senatorul PSD Cătălin Voicu. Iar avocatul Gil Vasile, soțul președintelui din 2018 al CSM, Simona Camelia Marcu, a lucrat pentru TelDrum, compania de care se leapădă fără succes familia lui Liviu Dragnea. Concluziile să le trageți singuri.

Revin însă la Predoiu și la schimbarea de retorică a unora dintre liderii care au votat cu două mâini moțiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă, iar apoi s-au călcat în picioare care mai de care să spună că nu se vor coaliza pentru a susține un guvern Orban. Aproape imediat după pozițiile inițiale exprimate de-a lungul și de-a latul presei, au început să apară luări de poziții contrare. Să le fi explicat cineva că dacă nu sunt în stare să-și dea mâna acum s-ar putea să nu mai aibă de ce să și-o mai dea după câteva luni? Să le fi spus cineva că dacă nu pleacă acum guvernul care patronează această caracatiță din justiție, este posibil ca peste două-trei luni să fie prea târziu? Nu știu, sunt speculații! Evidentă este doar schimbarea de ton a unora ce păreau pe veșnicie dușmani (vezi reevaluarea lui Ponta despre Băsescu, vezi reevaluarea lui Băsescu în privința lui Iohannis, vezi pozițiile exprimate de Tăriceanu ș.a.m.d).

Cătălin Predoiu – premierul care va fi – o să aibă o sarcină ingrată, dificilă și a cărei finalitate este greu de anticipat. Va fi oare el cel care să spună STOP? Va fi el cel care să dea drumul unei resetări în sistemul puterii judecătorești? Poate că da! Dar mai întâi trebuie să ajungă ministru al Justiției.

Vom vedea.

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.