fbpx
-9.3 C
Cluj-Napoca
AcasăEDITORIALCe rost are campania electorala?

Ce rost are campania electorala?

Publicat în

spot_img
spot_img

Dragii mei ardeleni, inainte de toate, vreau sa incep prin a va maturisi ca sunt un om cu multe defecte si lipsuri. Mult mai multe de cat normal. Sunt plictisitor pana la moarte, lipsit de imaginatie si fantezie, preocupat prea mult de profesia mea, deseori agresiv si antisocial, lenes si delasator. Nici mintea nu ma duce prea mult. Nu-mi place sa pierd lucruri si nici timpul. Dar ce ma face cel mai enervant este ca am interpretari rigide, mai ales acolo unde cei multi sunt flexibili si intelegatori.  

Sunt insa constient de defectele mele, si incerc sa le corectez atat cat pot si inteleg eu. Asta pentru ca imi doresc sa fiu o persoana decenta, anti-rasist, anti-xenofob, anti-nationalist, anti-securist, anti-comunist, anti – anti-semit, anti-legionar, anti – prost crescut, anti – nesimtit, anti – mincinos. Anti – la tot ce este rau.  

Acestea fiind zise, am sa continui astazi spunandu-va ca eu nu votez pentru alegerile din Romania. Ultima data am votat in 1996. Mereu, multi sunt mirati ca nu votez, uneori imi mai si spun vre-o doua. Decizia de a nu vota este a mea personala, si nu indemn pe nimeni sa faca la fel ca mine.

De ce nu votez

Noi, cand am emigrat, am facut-o pentru ca am vrut sa devenim americani. Asta a fost visul nostru, a lui Simona (sotia mea) mai mult ca al meu. Dar si al meu. Si suntem acum americani, cu acte in regula.

Realitatea este ca nu poti fi cu fundul in doua barci. Cine zice altceva, minte. Ori iubesti X, ori iubesti Y. Exista un singur allegiance.

Juramantul pe care il depui la dobandirea cetateniei americane (Naturalization Oath of Allegiance to the United States of America) spune asa: “I hereby declare, on oath, that I absolutely and entirely renounce and abjure all allegiance and fidelity to any foreign prince, potentate, state, or sovereignty, of whom or which I have heretofore been a subject or citizen;  (…)”

Prima propozitie din juramant este clara.

Deci cei care sunt cetateni americani si voteaza la alegerile in Romania undeva mint: fie atunci cand au depus juramantul, fie in momentul in care voteaza ca cetateni credinciosi tarii de unde vin. Mie mi se pare asta limpede ca lumina zilei.

Se prea poate sa gandesc rigid [ dupa cum am scris in primul paragraf ]. Dar acesta sunt eu. Altii interpreteaza situatia altfel. Este dreptul fiecaruia sa o faca.

Care este rolul procesului electoral american?

Toata “filosofia” asta naiva a mea despre alegeri a pornit de la o postare similara a cuiva pe FB, persoana spunand (ca si mine) ca de cand a emigrat definitiv nu a mai votat pentru alegeri in tara.

Am stat dupa asta, si m-am gandit la intrebarea: Care este totusi rolul alegerilor? Dar al campaniei electorale? Dar al unui candidat fara sanse sa fie ales? Nu neaparat in Romania. In general.

Ca sa-mi raspund, am luat alegerile prezidentiale din SUA drept referinta. Ele sunt considerate cel-mai-bine-pus-la-punct exercitiu democratic din lume. Nu vreau sa ofensez patriotismul nimanui, dar eu cred ca intr-adevar asa este.

Alegerile prezidentiale americane si campania aferenta se desfasoara dupa un tipar bine pus la punct. Presedintele in exercitiu (cum este acum presedintele Trump) candideaza bazandu-se pe continuarea platformei si a proiectelor electorale cu care a castigat functia. Platforma sa a fost deja discutata in detaliu si validata atunci cand a castigat alegerile. Este acum randul democratilor sa-si creeze platforma cu care il vor concura pentru alegerile din toamna lui 2020.

Procesul de creare a noii platforme electorale a democratilor a inceput cu mai mult de un an in urma. Au fost peste douazeci de candidati la inceput. Fiecare a trudit cat a putut de mult ca sa-si prezinte ideile electorale la cat mai multa lume: care sunt problemele majore pe care incearca sa le resolve, care sunt ideile (solutiile) sale noi, si cum va incerca sa le realizeze daca va fi ales presedinte. Candidatii s-au intalnit cu alegatorii in nenumarate mitinguri electorale (cand isi spun discursul), dar si in Town Hall meetings – intalniri unde raspund – in real time (pe viu) – la intrebarile oamenilor din public. Totul este spontan, fara a regiza anterior intrebarile care sunt ridicate din sala.

Truda si calitatea actiunilor electorale ale fiecarui candidat sunt foarte importante, pentru ca de ele depinde felul in care alegatorii cei multi (cum sunt si eu) vor rezona cu platformele lor, ca apoi sa doneze cativa banuti (sa zicem $20) pentru campanie. Banii cei multi se strang din donatiile mici ale celor foarte multi, nu din donatiile mari a celor foarte putini.   

Deci, care este rolul alegerilor? Al candidatilor? Al intregului proces electoral?

Candidatii folosesc procesul electoral pentru a identifica problemele majore ale populatiei. Ce ii doare pe oameni. Acum de exemplu, electoratul democrat este preocupat mai ales de – asigurari medicale, educatie, imigratie, controlul armelor, si protectia mediului. La aceste probleme concrete, probleme pe care candidatii le-au identificat in timpul procesului electoral, candidatii au propus un evantai de solutii – de la cele ultraprogresiste (aceeasi asigurare medicala pentru toti, indiferent de venit) pana la cele moderate, centriste (continuarea la Obamacare cu unele imbunatatiri). Propunerile candidatilor sunt discutate in detaliu in timpul meeting-urilor si a intalnirilor electorale la TV. Nenumarati analisti politici diseca apoi proiectele fiecarui candidat, prezentandu-le meritele si lipsurile.

Procesul de discutie, analiza si rafinare a programelor electorale este acum in plina desfasurare. Din cei peste douazeci de candidati initiali au mai ramas zece. Electoratul democrat a inceput sa inteleaga precis ce propune fiecare, si cum se suprapun aceste propuneri peste dorintele lor. Candidatii care reusesc sa ramana in cursa pentru ca au obtinut suficiente contributii de la votanti, vor participa la primaries in diferite state – alegeri locale, cand democratii din fiecare stat voteaza pentru cel care va deveni candidatul democrat impotriva presedintelui Trump in noiembrie 2020.

Procesul electoral american este unul de negociere atenta intre nevoile votantilor si propunerile (ideile) candidatilor. Este un proces de peste un an si jumatate, in care se rafineaza proiectele electorale pornind de la feedback-ul continuu al oamenilor. Candidatii care nu asculta de electorat sunt foarte repede out.         

Care este rolul procesului electoral romanesc?

Eu inca nu mi-am dat seama. Cei patrusprezece candidati (sper) ca au platforme electorale, doar ca ele nu sunt analizate sau discutate. Am cautat chiar acum pe Internet dupa “program electoral Klaus Iohannis”, si am gasit “Romania lucrului bine facut”, un document de saptezeci si cinci de pagini din 2014. Nu l-am gasit pe cel din 2019 (dar vina este a mea, probabil nu am cautat dupa ce trebuie). Oricum, nu as fi citit saptezeci de pagini nici daca l-as fi gasit.

Nu doar ca programele electorale sunt greu de gasit, dar ele au fost concepute cu input minim de la populatie. A luat cineva in considerare ce o doare pe mama? Ideile electorale ale unora sunt inventii SF, care n-au legatura cu realitatea: monarhie, armata obligatorie, guvern care asculta de ideile presedintelui, presedintele coordonand Justitia.    

Dar ceva ma deranjeaza si mai tare de cat habarnismul si lipsa de interes a candidatilor. Prin felul in care se desfasoara si sunt organizate, alegerile reusesc sa scoata mereu la suprafata tot ce este mai urat si mai rau in oameni. Nervii si ura care cuprind totul sunt asa de puternice si de contagioase, ca te aduc intr-o stare de dementa. Te transforma dintr-un om cat de cat decent intr-un mojic. Exact transformarea pe care am vazut-o pe vremuri in tribune la meciurile lui Corvinul. Oameni absolut respectabili, bunicuti simpatici se transformau in timpul meciurilor in brute urlande si injurand.

Imi pare rau – dar astfel de campanii electorale nu pot produce nimic bun. Iar lumea voteaza in marea ei majoritate fara sa stie ce voteaza. Asta cu siguranta – pentru ca inca nici candidatilor nu le este clar ce vor sa faca. I-am ascultat pe cei care au aparut la TV, iar votul meu nu le va da proiectelor lor mai multa substanta. Ca intotdeauna (poate cu exceptia lui 2004), iarasi se alege raul cel mai mic.

Eu nu votez la alegerile din tara. La fel ca atunci cand m-am casatorit, am luat foarte in serios Oath of Alligience, atunci cand l-am jurat.  Singurul proiect care ma intereseaza in tara este civismul local si regional. Eu cred ca doar printr-un civism local si regional puternic vor merge lucrurile inainte in bine. De la centru nu va veni nimic altceva de cat ceea ce a si venit pana acum, coruptie si saracie.

Si cu asta am ajuns la sfarsitul gandului meu: sa fim cu totii sanatosi si mai intelegatori unul cu altul. O saptamana placuta tuturor si ne auzim in curand.

Alex Doboli

Alex Doboli este absolvent al Universității Politehnica din Timisoara și profesor la Stony Brook University din New York.

Articole recente

PREMIERĂ ÎN BAIA MARE: Primul film românesc despre viața lui George Enescu, proiectat în AULA CUNBM

„ENESCU, jupuit de viu” este capodopera propusă de Toma Enache, unul dintre cei mai activi...

Definiția dragostei pure din Maramureș: „Inima lui îmi grăiește”- Ioana Vlad

Ioana Vlad, o tânără artistă din inima folclorului maramureșean, din Săliștea de Sus, a...

24 iunie – Ziua Universală a Iei

Un promotor consecvent al costumului popular a fost Casa Regală a României.

Poliţiştii atrag atenţia asupra unei noi metode de înşelăciune, denumită „Coletul”

Oamenii primesc prin curier cotele nesolicitate, pentru care li se cer câteva sute de lei, obiectele din pachet valorând mult mai puţin

Mai multe articole de același fel

Restricții de circulație pentru maşinile mai mari de 7,5 tone din cauza caniculei

Potrivit CNAIR, aceste restricţii sunt instituite ca urmare a avertizărilor de caniculă emise de către Administraţia Naţională de Meteorologie, Cod Portocaliu şi Cod Roşu – val de căldură persistent, caniculă şi disconfort termic accentuat.