Cine ar spune că acest loc este un câmp de luptă?” este numele expoziției deschise miercuri în incinta Muzeului Literar Petőfi (PIM) din Budapesta și dedicată cercetărilor desfăşurate pe câmpul bătăliei de lângă Sighişoara, care a avut loc pe 31 iulie 1849 și unde a dispărut poetul revoluţionar Petőfi Sándor.

PIM, împreună cu Institutul şi Muzeul de Istorie Militară al Ministerului Apărării din Ungaria au lansat în 2018/2019 un proiect comun bazat pe metodele arheologiei conflictelor, cu scopul de a cunoaşte desfăşurarea bătăliei de la Sighişoara, incluzând cercetarea pe teren cu detectoare de metal.

Au fost trecute pe hartă datele GPS ale aproximativ 400 de descoperiri, în mare parte urme de obuz ruseşti sau maghiare, a fost determinat focarul bătăliei pe baza calculelor balistice şi au fost identificate urmele manevrelor generalului Bem pe puncte de reper reale. Numeroase reminiscenţe strategice sau vestigii ale ţinutelor militare ne oferă indicaţii despre mişcările concrete ale trupelor maghiare şi ţariste participante la operaţii.

Expoziţia de cameră poate fi vizitată până la 31 ianuarie 2020, ea oferă o vedere de ansamblu asupra istoriei cercetării şi locurilor comemorative vizibile azi prin fotografii de la faţa locului, hărţi, arhive fotografice, memorii şi reprezentări artistice. Expoziţia prezintă şi procesul prin care cunoştinţele privitoare la bătălie au fost transformate de informaţiile descoperirilor trecute pe hartă.

Directoarea adjunctă Petra Török a spus în deschiderea expoziţiei că aceasta oferă un bun prilej pentru a prezenta rezultatele măsurării prin scanare cu laser, harta cu modelarea descoperirilor, armele, rezultatele balistice şi proiectilele, dar totodată atrage atenţia asupra distrugerii rapide a fostului câmp de luptă, asupra stării deplorabile a locurilor comemorative şi a monumentelor legate de acest loc istoric.

Hermann Róbert, consilier şef şi director adjunct ştiinţific al Institutului şi Muzeului de Istorie Militară, a subliniat că o asemenea cercetare poate demonstra cunoştinţele anterioare şi poate
îndrepta atenţia asupra faptului că ştim foarte puţin despre circumstanţele dispariţiei lui Petőfi Sándor şi despre desfăşurarea bătăliei.

Zoltán Soós, directorul Muzeului Judeţean Mureş a evocat începuturile cercetărilor, afirmând că zona Sighişoarei şi a comunei Albeşti dispune de un potenţial arheologic ridicat.

Arheologul şi istoricul József Laszlovszky, conducătorul programului Studii despre Patrimoniul Cultural al Universităţii Central Europene, a pus în evidenţă faptul că istoria maghiarilor cuprinde trei bătălii emblematice, bătăliile de la Muhi, Mohács şi Sighişoara. El a afirmat că marea pierdere a bătăliei de la Sighişoara nu este în primul rând eşecul militar, ci mai mult
dispariţia unuia dintre cei mai importanţi poeţi maghiari. Vorbitorul a amintit că expoziţia de cameră oferă numeroase informaţii şi cunoştinţe, fiind localizată între alte două expoziţii dintre care prima prezintă cariera completă a poetului, iar cealaltă stratificarea cultului Petőfi.

Comentează și tu acest articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.