Didier Reynders, noul comisar european pentru justiţie, a acuzat marţi Polonia şi Ungaria că fac paşi înapoi în privinţa standardelor democratice, în contextul unei reuniuni a Consiliului Afaceri Generale la Bruxelles în care cele două state ar urma să fie îndemnate să respecte statul de drept, relatează Reuters, citată de Agerpres. Comisarul european a precizat că la începutul anului viitor se va deplasa în Ungaria şi Polonia pentru a analiza în amănunt situația.

Ambele ţări sunt acuzate că atacă libertăţile democratice, inclusiv în lumea academică şi media, şi sunt sub presiunea UE şi a organizaţiilor internaţionale de apărare a drepturilor omului, având totodată deschise procese la Curtea Europeană de Justiţie.

„Din păcate, am observat evoluţii negative în ultimele săptămâni şi luni, de la ultimele discuţii despre Polonia şi Ungaria”, a spus Didier Reynders, înaintea întrevederii miniştrilor pentru afaceri europene din blocul comunitar.

„Această procedură nu duce nicăieri. Se bazează pe acuzaţii false şi stârneşte neîncredere între statele membre”, a declarat ministrul ungar al Justiţiei, Judit Varga, la sosirea la reuniune.

La rândul său, comisarul european pentru valori şi transparenţă, Vera Jourová, a declarat că este important ca ţările membre UE să analizeze situaţia din Polonia şi Ungaria. Dialogul are o importanţă majoră pentru a înţelege ce se întâmplă în aceste două ţări, a subliniat Vera Jourová.

Și comisarul european pentru afaceri europene, Michael Roth, a precizat că Ungaria înregistrează regrese la respectarea normelor statului de drept. “Printre chestiunile cele mai problematice se află independenţa justiţiei, libertatea mass-mediei şi libertatea academică”, a adăugat comisarul german.

Într-un răspuns pe Twitter, Zoltán Kovács – secretarul de stat pentru comunicaţii şi relaţii internaţionale din cadrul Cancelariei premierului Ungariei – a spus că procedura declanşată împotriva Ungariei este un atac politic condus ideologic.

“Este evident că procedura declanşată împotriva Ungariei nu are nimic comun cu statul de drept sau cu libertatea presei, ci este un atac politic condus ideologic, lansat la adresa unei ţări a cărei conducere aleasă în mod democratic este dispreţuită de “corul Soros” şi de colegii săi liberali de stânga”, a subliniat Zoltán Kovács.

Referitor la cea de-a doua audiere care a avut loc la Consiliul Afacerilor Generale al Uniunii Europene în legătură cu activarea articolului 7 din Tratatul UE împotriva Ungariei, Zoltán Kovács a precizat că toţi cei care pe parcursul audierii vorbesc despre statul de drept, aproape fără excepţie ei înşişi încalcă acest principiu. În opinia sa, este ridicol că în timpul audierii cei care au adresat întrebări nu erau preocupaţi de faptele în sine, deoarece după adoptarea raportului motivat al Paramentului European, Ungaria a infirmat în detaliu toate acuzaţiile cuprinse în acest raport.

“Să nu uităm că scenariul nu a fost scris conform legii, în mod transparent şi deschis, ci în culisele ONG-urilor şi ale birocraţiei în mod evident anti-maghiare”, a declarat Zoltán Kovács, care a adăugat: Procedura al cărei scop este dezvăluirea situaţiei statului de drept este “o poveste interminabilă”. “Niciodată nu va fi suficient pentru ‘corul Soros’. Ei nu vor să încheie o astfel de procedură”, a adăugat oficialul ungar, care a menţionat că în timpul audierii a devenit “puţin confuz” faptul că “avocaţii Soros” au ignorat total regulile de procedură.

Concluzionând mesajul său pe Twitter, secretarul de stat maghiar a spus: “Iată cum funcţionează ‘corul Soros’: Acesta înscrie pe agenda dezbaterilor cazul unui guvern care din punct de vedere ideologic este în contradicţie cu el, ignorând faptele şi regulile de procedură, şi continuă să îşi urmărească propriul obiectiv politic chiar şi atunci când dezbaterea nu mai prezintă nici un interes”

Premierul ungar Viktor Orban a propus recent măsuri pentru întărirea controlului guvernului asupra teatrelor, iar în Polonia, Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare, este blocat într-o dispută cu magistraţii care critică măsurile de reformă din justiţie adoptate de Varşovia în ciuda îngrijorărilor că acestea ar submina independenţa instanţelor.

Ambele ţări sunt acuzate că atacă libertăţile democratice, inclusiv în lumea academică şi media, şi sunt sub presiunea UE şi a organizaţiilor internaţionale de apărare a drepturilor omului, având totodată deschise procese la Curtea Europeană de Justiţie.

Miniştrii din Finlanda, Olanda, Austria, Germania şi Franţa au evidenţiat nevoia de a respecta fără echivoc statul de drept, la sosirea la Bruxelles pentru noi discuţii asupra îngrijorărilor lor în legătură cu politicile adoptate de Budapesta şi Varşovia.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania