Primarul municipiului Oradea și Președinte Executiv al Asociației Municipiilor din România (AMR), Ilie Bolojan, consideră că principalele probleme ale actualului sistem administrativ românesc sunt birocrația excesivă, aparatele administrative supradimensionate, dar și lipsa de coordonare ce conduce inevitabil spre blocarea marilor proiecte de investiții. Alături de colegii săi reuniți în cadrul AMR, Bolojan solicită desființarea consiliilor județene – considerate inutile – și insistă pentru regionalizare și descentralizare, ca unic mod de dezvoltare accelerată a României.
Opinia lui Ilie Bolojan este împărtășită și de Mihai Chirică, primarul Iașului, dar și de ceilalți primari de municipii, care sunt cu toții de acord că actuala structură administrativă – o rămășiță a statului de tip sovietic al anilor ’60 – este o frână în calea dezvoltării țării.
”Consiliile Județene s-au dovedit niște structuri administrative ineficiente, care au avut un caracter pronunțat politic și care nu au făcut decât să-i țină în lesă pe primarii de comune prin alocările politice preferențiale. Aceste structuri au generat extrem de puține proiecte și exemple de bună practică. La județe, o formulă de regionalizare, care să nu mențină consiliile județene, pe mai multe zone de dezvoltare, care să răspundă unor realități istorice sau chestiuni culturale locale ar fi de preferat”, a explicat Bolojan, citat de hotnews.ro.
La rândul său, Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, se întreabă: ”De ce mai este nevoie ca oamenii să fie reprezentați în interiorul aceleiași structuri administrative, respectiv județ, și Consiliul Local, și Consiliu Județean, când de fapt ideal ar fi să fie o reprezentare regională din toți aleșii locali la nivelul fiecărei autorități locale, comună, oraș, municipiu?”
Regionalizare, pe modelul justiției
Vasile Dâncu, fost ministru al Administrației și Dezvoltării regionale în Guvernul Cioloș, este de părere că sunt multe modele administrative care funcționează, o soluție fiind împărțirea teritorială a justiției, pe modelul celor 15 curți de apel.
”Sunt mai multe împărțiri teritoriale care ”funcționează” în același timp, lucru destul de disfuncțional. Regiunile de dezvoltare, cele 8, respectă criteriile NUTS2, dar sunt capitale de județ la distanțe de peste 250 de km, aflate în aceeași regiune. Există și o împărțire teritorială a justiției pe 15 curți de apel care este cea mai rațională și ar putea fi un model și pentru o împărțire administrativă”, a declarat Dâncu.
Comasarea comunelor sărace
Pentru a face realitățile din prezent, Bolojan propune unirea mai multor comune sărace sau alipirea lor la orașele mari din vecinătate. ”De exemplu, una din problemele pe care noi le avem este această pulverizare cu multe comune care nu au venituri proprii din impozitele și taxele locale, în așa fel încât să ofere servicii cetățenilor, iar ele sunt finanțate an de an cu sume destul de consistente de la Guvern, ceea ce înseamnă un consum important de resurse, ineficient. O coagulare a comunelor din zonele metropolitane în jurul orașelor, astfel încât aceste primării care au granițe cu localitățile mari, să devină primării de sector, este soluția. S-ar face planuri de dezvoltare integrată și aceste zone ar deveni funcționale. De exemplu, comunele din jurul Bucureștiului și al Brașovului să devină primării de sector. (…) Din punctul meu de vedere o metropolizare ar fi mult mai importantă pentru că țara se dezvoltă neuniform, orașele mari funcționează ca niște locomotive economice, iar localitățile mari funcționează și ele ca niște poli de dezvoltare mai mici”, a explicat Bolojan.
Descentralizare
Președintele executiv al AMR, Ilie Bolojan, propune și o mai mare descentralizare. ”Formula asta de stat centralizat, în care vin după avize în permanență, nu există un mecanism care să regleze colaborarea dintre centru și local fluent, face ca adoptarea de decizii să fie destul de greoaie și asta a întârziat foarte mult procesele de dezvoltare. Acest sistem centralizat are limitele lui. Dacă este condus de niște oameni competenți, foarte buni administratori, pot genera o dezvoltare de tip piramidal”, a explicat Bolojan.
