Prețioasa colecție de ceramică fină de Batiz, constând în douăzeci și două de piese, pe care Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva le deține în patrimoniul său, vor constitui baza unei expoziții al cărei vernisaj are loc astăzi în sălile de expoziție ale Palatului Magna Curia din oraș. Expoziția își propune să atragă atenția asupra importanței manufacturii din localitatea Batiz unde, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, apăreau primele semne ale unei activități industriale din spațiul hunedorean, fiind produse cu măiestrie vase de ceramică fină de calitate superioară.

Pe pagina de Facebook Știrile Transilvaniei găsiți cele mai importante știri ale momentului, opinii și analize. Dați-ne LIKE!

Începuturile manufacturii de la Batiz se leagă de numele meșterului Georg d’André (? – 1847), originar din orașul Triest și de numele baronului Nalátzy József (1748-1822), proprietarul moșiei de la Batiz, două personalități remarcabile, cu spirit vizionar și întreprinzător, pasionați ai progresului, a căror colaborare a început în anul 1805. Documentele vorbesc, la început, despre un mic atelier de produs ceramică, pe parcurs fiind adăugate construcții noi, rezultând creșterea globală a producției, și, mai mult, o divizare a muncii pe procese și faze tehnologice, astfel că în anii 1830-1840, Batizul era menționat drept “fabrică de ceramică” sau ”cea mai dezvoltată fabrică de faianță fină din Transilvania și Ungaria”.

Ceramica a fost expusă într-un ambient burghez de secol XIX, care reunește piese reprezentative din Colecția de Artă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, prin intermediul cărora vizitatorul este invitat în atmosfera caldă și primitoare a unui salon, încăpere ce ar fi destinată amuzamentului, bunei-dispoziții și momentelor de recreere. În timp ce se purtau diverse discuții, se puteau savura ceaiuri din plante aromatice şi delicioase gustări, se putea lectura presa locală, iar domnișoarele și doamnele aveau ocazia să-și exerseze talentele muzicale, de desen ori broderie.

Alături de cele trei piese mari de mobilier, realizate în stil Eclectic, sunt expuse două mese în stil Biedermeier, patru scaune tapiţate cu piele în stil Altdeutsch, un ceas de perete cu pendulă, o maşină de cusut Singer și un secretaire. Acestora li se adaugă douăsprezece tablouri de epocă, două aparate muzicale și un bust Meissen.

Reunind diferite abordări stilistice din secolul al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, expoziția oferă prilejul unei incursiuni în trecutul spațiului hunedorean, din care nu lipsea influența culturală a spațiului central și vest european, menționează curatorii expoziției, dr. Diana Loredana Pantea, muzeograf și Georgeta Deju,  șef-serviciu al Secției de Istorie și Artă al Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 16 ianuarie 2020 – 31 ianuarie 2022, de marți până duminică, conform programului de vizitare al Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.

Comentează și tu acest articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.