OK. Inteleg. Toata tara este acum revoltata de atitudinea celor din Ditrau. Cu catel si cu purcel. Excelent, asa si trebuie! Atitudinea de intelegere si bunavointa fata de minoritari si orice diversitate trebuie sa existe. Istoria ne-a aratat cu varf indesat ce iasa cand suntem nationalisti, xenofobi si rasisti.  

Pe pagina de Facebook Știrile Transilvaniei găsiți cele mai importante știri ale momentului, opinii și analize. Dați-ne LIKE!

Ca orice gura casca cu calculatorul in fata sa, am sa-mi descriu si eu ideile mele, dar ma ales emotiile.

Asa ca prima intrebare pe care o am (pentru neant) este una scurta: De ce i se spune satului Ditrau, cand numele lui este – Ditró, si are conform statisticilor 98% din populatie maghiara? De ce s-a fortat romanizarea numelui unguresc al unui sat practic locuit doar de unguri? Eu cred ca Ditrau este mult mai urat si greu de pronuntat de cat Ditro. De ce sa nu respecti o comunitate de oameni a carei sat se numeste dintotdeauna Ditró, si nu Ditrau?  

Apoi, a doua intrebare pe care o am (pentru neant) este urmatoarea: Ma intreb daca acum, ca toti au devenit peste noapte liberali in gandire (nici o legatura cu PNL), lumea ar fi deacord sa primeasca si cateva mii de refugiati din Siria. Sau din Africa. Parca nu demult era mare circ in presa ca Romania sa nu primeasca refugiati sirieni. Sa inteleg ca daca miile de refugiati din Siria ar primi la granita vize de lucru, dintr-o data prin magie, toata tara ar fi de acord sa-i accepte cu bratele deschise? Daca este asa, de ce circul din presa? De ce petitiile impotriva refugiatilor?

Mai departe. De ce tipa continuu domnul Mihai Neamtu si altii ca el, ca nu este loc in Europa pentru musulmani si ca Europa trebuie sa ramana a crestinilor? Legat de dansii, de ce nimeni nu se autosesizeaza ca ar incita la ura si rasism, desi cincizeci de mii de followers stau cu gura cascata de placere la ce spun ei?

Neamtu – nu, Ditró – da. Dar bine si asa. 50% este mai bine ca nimic.

Sa trecem la povestea moscheei din Bucuresti. Parca cineva a ingropat un porc in Bucuresti (sau sa fi fost sapte porci?) si a amenintat ca va unge pamantul cu slanina doar sa nu se construiasca moscheea in Bucuresti. Oare aia n-a fost incitare la ura? … Nu tin minte ca atunci dintr-o data sa fi aparut atatia cu gandire liberala. Si parca nici nu au fost atatia buni samariteni, care sa-si ofere pamantul pentru constructia moscheei. 

Vorbind ironic spun acum ca solutia prin care lumea in Romania va accepta orice cerere a oricarei minoritati este urmatoarea: Fa-i pe ungurii din Secuime sa fie impotriva cererii, iar restul tarii va sari dintr-o data cu gura mare ca nu se poate un asa comportament barbar … Si astfel se ajunge la respectarea cererilor minoritatilor.

Si acum fara misto, tehnica asta de care spun se numeste in terapie – mirroring, si ii ajuta pe cei cu mild autism sa-si inteleaga si sa-si corecteze atitudinile antisociale si sa priceapa emotiile altora. Caci si aici vorbim de o forma de autism.

Cealalta fata a situatiei de la Ditró

Eu am o gandire liberala (nu in sens politic, ci in sens uman). Cred ca suntem cu totii copiii lui Dumnezeu si ca meritam cu totii sa traim fericiti in unica viata pe care o avem pe Pamant.

Daca asta este adevarul, nu cred ca decizia de a-i da afara pe cei doi muncitori din Sri Lanka le face cinste satenilor din Ditró.

Dar sa ne oprim aici din a-i arata atat cu degetul, cand Romania are o lunga istorie anti-semita si xenofoba. Nici acum nu se recunosc oficial sutele de mii de evrei ucisi de armata si politia romana in al doilea razboi mondial. Am urmarit pe American Heroes Channel (AHC) un reportaj in care o supravietuitoare dintr-un lagar de concentrare (originara din Bucuresti si deportata in Transnistria pe vremea lui Antonescu) a spus cu subiect si predicat ca criminalii din lagar au fost ofiteri si soldati romani. Cei de la Institutul National pentru Studierea Holocaustului produc documente peste documente in care documenteaza aceste lucruri, dar cine le citeste, oare? Cine le da atentie? Sunt ele studiate in scoli? Muzeul Holocaustului din Washington D.C. mentioneaza ca in Romania au fost 300000-400000 de victime. Bestialitatea ofiterilor si a soldatilor romani din lagare a intrecut uneori si pe a germanilor. Asa a relatat doamna din reportajul AHC, si care fusese inchisa acolo ca adolescenta de patrusprezece ani. “The Protocols of the Meetings of the Learned Elders of Zion”, poate una din cele mai anti-semite carti scrise vreodata, este opera lui Pavel Cruseveanu, din satul Ghindesti, raionul Floresti, in Basarbia. Un moldovean rusificat. Istoria tarii este rusinoasa din acest punct de vedere.  

Deci precum spune Biblia – “Cel fara de pacat, sa arunce primul piatra asupra ei”. Cel fara pacat in ale rasismului, anti-semitismului, xenofobiei – sa arunce primul piatra.

Pentru ca toti suntem copiii lui Dumnezeu, repet, nu cred ca decizia de a-i da afara pe cei doi muncitori din Sri Lanka la face cinste satenilor din Ditró. Dimpotriva.

Dar …

Secuimea este un loc locuit in majoritate coplesitoare de maghiari. Statul roman a avut, cu mici exceptii, o atitudine extrem de rau voitoare fata de ei. Au existat si exista eforturi continue de a le distruge cultura si identitatea. Celor din tara trebuie sa le intre-n cap odata ca secuii nu sunt romani, ci maghiari. Cetatenia romana a fost fortata asupra lor, nimeni nu le-a cerut parerea daca o vor sau nu. Nu este de mirare ca in acest context secuii “sufla si-n iaurt”. Daca statul roman ar avea o atitudine binevoitoare si i-ar ajuta sa-si perpetueze identitatea fara oprelisti, astfel de reactii nu s-ar produce. Asa ca sa avem cel putin curajul si demnitatea sa admitem ca ce s-a intamplat la Ditró este consecinta politicilor nationaliste de la Bucuresti.

Apoi, si asta nu se refera la Ditró, ci la orice sat mititel. Am vizitat si eu regiunea aceea, si fabricile de paine sunt printre putinele oportunitati locale de lucru pentru sateni. Faptul ca ei nu sunt interesati sa lucreze acolo mi se pare curios. Dar daca ideea este sa te folosesti de asta ca sa tii salariul oferit la cel minim pe economie, atunci cred ca vorbim si de altceva. Eu stiu insa un lucru pe care l-am vazut peste tot in lumea asta – localnicii vor sa ramana si sa lucreze in locul unde s-au nascut, dar vor sa fie tratati cu respect. Nu poti sa-ti bati joc de oameni oferindu-le mai nimic, si daca nu-l vor, atunci vin altii din locuri unde nimicul romanesc inseamna mult.

Asa ca eu zic asa:

Hai sa tragem cu totii aer in piept si sa ne oprim de la atata aratat cu degetul. Eu cred ca ce s-a intamplat la Ditró este probabil sa se intample peste tot, dar absolut peste tot, in Romania. Lipseste scanteia.

Dar nici sa nu minimalizam rusinea ca au fost alungati doua persoane a caror „vina” este ca nu sunt …

Rusinea asta nu a venit din senin. Eu cred ca este rezultatul politicii nationaliste a centrului care face tot ce poate pentru a le lua secuilor, si maghiarilor ardeleni in general, identitatea si cultura lor. Asta creaza extrem de multa anxietate fata de orice din afara. Apoi, exista aspectul economic, pe care uneori proprietarii il folsosesc cu nerusinare pentru a-si mari castigul. In fine, as vrea ca societatea, massmedia si institutiile din Romania sa se auto-sesizeze in viitor si in alte cazuri similare. Nu doar Ditró pentru ca este in Secuime si da bine la propaganda nationalista. Romania este disonant de autista fata de Occident sau SUA cam de fiecare data cand vine vorba de drepturile minoritatilor si ale diversitatii. Si daca au loc toate aceste schimbari, cel putin experienta regretabila de la Ditró va produce in final schimbari inspre mai bine.

Asa ca sa meditam cu ingrijorare la ce s-a intamplat, dar “Cel fara de pacat, sa arunce primul piatra asupra ei”. Cel fara pacat in ale rasismului, anti-semitismului, xenofobiei – acela sa arunce primul piatra.

Si cu asta am ajuns la sfarsitul gandului meu: Sa fim cu totii sanatosi si mai intelegatori unul cu altul. O saptamana placuta tuturor si ne auzim in curand.

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.