Sâmbătă, 22 februarie, începând cu ora 18, la Arad va începe ceremonia de dezvelire a statuii lui Ludovic Szántay, unul dintre cei mai prolifici reprezentanți ai arhitecturii transilvane din secolul trecut. De-a lungul vieții sale, Szántay a proiectat nu mai puțin de 72 de clădiri reprezentative pentru oraș. Viața i-a fost, însă, un calvar care a început imediat după unirea Transilvaniei cu România și a continuat până în 1961 când Szántay a murit de frig, singur și uitat, într-una dintre încăperile clădirii care îi poartă numele.

Născut la Arad în 20 februarie 1872 în familia reformată a dulgherului Lajos și al soției acestuia, Terezia, Ludovic Szántay a urmat cursurile Școlii Elementare și ale Gimnaziului Maghiar din Arad, apoi ale liceului din Budapesta. Între 1 octombrie 1890 și 16 martie 1895 a urmat studiile de arhitectură ale Politehnicii din Zürich. În anul 1897 s-a aflat la Budapesta, ca maistru constructor al Ca­te­dralei Carmeliților. A lucrat la maestrul conductor Géza Majorossy din Budapesta, între 1 aprilie 1897 și 20 mai 1900, și în biroul de proiectări al profesorului arhitect Anton Hofhauser din Budapesta, între 1 iunie 1900 și 1 noiembrie 1901. La 2 noiembrie 1902, în urma morții mamei sale, s-a întors definitiv la Arad și a deschis o firmă de proiectare pe actuala stradă Ioan Russu Șirianu, la vremea respectivă la nr. 1 și și-a pus în practică acumulările teoretice pe șantierele unor antreprenori arădeni, dintre care se evidențiază Jirásek Lajos, colaborator al arhitectului Miklós Ybl. Printre lucrările sale cele mai importante sunt Biserica Roșie (1904 – 1906), Palatul Kohn (1906), Sediul Băncii Arad Cenad, azi Palatul Băncii Naționale (1909), Palatul Szántay (1905 – 1912), Gara Arad (1910), Palatul Lloyd (1910 – 1911), Palatul Cultural (1911 – 1913), Palatul Bohuș (1911 – 1913). Întreaga sa activitate a totalizat 72 de lucrări terminate și încă o se­rie de lucrări care au rămas în fază de proiect.

A fost membru al mai multor societăți și comisii, printre care Societatea Maghiară de artă decorativă din Budapesta, Societatea Culturală Kölcsey și Societatea Filarmonică din Arad, Confederația Constructorilor din Arad pentru antamarea conflictelor, Comisia de arhitectură, urbanism și parcuri din cadrul Ordinului Arhitecților din Arad, Comitetul pentru calamități naturale, Institutul Cultural Liber Regesc Arad.

S-a căsătorit în anul 1907 și a avut două fiice. Lajos Szántay a fost, de asemenea, un excelent violonist și a cântat timp de peste treizeci de ani, în orchestra Filarmoni­cii Aradului.

Din păcate, după unirea Transilvaniei cu România a început un adevărat calvar pentru Szántay, astfel că în anul 1920 autoritățile române nu i-au recunoscut oficial nici măcar calitatea de arhitect. Cu toate acestea a fost tolerat și i s-a permis, timp de 13 ani, să profeseze fără vreun atestat profesional. Abia în anul 1933, prin Decret Regal, a primit acest atestat, fiind însă pe tot parcursul vieții batjocorit și marginalizat. Viața i-a fost marcată de lipsuri și sărăcie, iar după instaurarea comunismului, timp de 15 ani, a fost și mai rău pentru el. A îndurat umilințe repetate din partea autorităţilor locale și lipsuri greu de imaginat, totul din cauza originilor sale maghiare și a pregătirii academice pe care o avea în occident. Se spune că a fost nevoit să-și ardă cărțile, precum și propriile proiecte și schițe, pentru a se putea încălzi pe durata iernii.

Sâmbătă, 22 februarie, începând cu ora 18, la Arad va începe ceremonia de dezvelire a unei statui ridicată în cinstea arhitectului Ludovic Szántay, monument care este amplasată în lateralul intrării în Palatul Cultural, clădire proiectată de către acesta. Statuia este realizată de sculptorul arădean Rudolf Kocsis, are o înălțime de 220 cm, este din bronz patinat și a fost inspirată de o fotografie din 1906, în care arhitectul a fost imortalizat în fața Bisericii Roșii, chiar la inaugurarea clădirii. Conform proiectului, statuia lui Szántay ține cu ambele mâini jobenul și privirea îi este îndreptată spre Parcul Eminescu.

Începând cu ora 18:30 va putea fi vizitată o expoziție amenajată în foaierul Filarmonicii de Stat, iar de la ora 19.00 va începe un concert vocal simfonic cu orgă.

La pupitrul Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat Arad se va afla Szabolcs Hermann, la orgă urmând să cânte Csanádi László. De asmenea, invitați vor fi și soprana Sorina Munteanu, mezzosoprana Melinda Duffner, tenorul Traian Mișcu și baritonul Cristian Ardelean, iar dirijor al Corului Academic va fi Robert Daniel Rădoiaș.

În programul concertului se vor regăsi lucrări de Ludwig van Beethoven – Misa în do major op.86; Johann Sebastian Bach – Toccata si fuga în fa major BWV 540; César Franck – Chorale Fantaisie în la minor și Léon Boëllmann – Prière à Notre-Dame/Toccata op.25.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lajos_Sz%C3%A1ntay

Credit foto: colaj https://www.maszol.ro/ / https://www.nyugatijelen.com/

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.