Așa cum se întâmplă la Sighișoara încă din 2008, o nouă ediție a Carnavalului Lolelor va avea loc duminică, 23 februarie, între orele 12.00 și 18.00 pe străzile vechii cetăți. Manifestarea culturală este organizată de Centrul Cultural Petre Țuțea, dorindu-se păstrarea unei tradiții săsești a fasching-ului în forma sa medievală.

Denumirea de lole vine de la verbul german “lallen” – a se bâlbâi, cu referire la greutatea vorbirii de sub mască. Cuvântul săsesc Urzeln nu s-a putut traduce exact, însă se presupune că derivă de la numele îmbrăcăminţii confecţionate din resturi textile, care în dialectul săsesc din Agnita se numea “Urzen”.

În cadrul evenimentului, între orele 12.00 și 13.00, în Cetatea Medievală va avea loc o paradă care se va desfășura pe următorul traseu: Casa cu Șindrilă – str. Bastionului – Burgplatz – Casa cu Cerb – Turnul Croitorilor – Zidul Cetății – Turnul Cojocarilor – Turnul Măcelarilor – str. Cojocarilor – Scara Școlarilor – Casa Cositorarului – Piața Rățuștelor – str. Cositorarilor – Casa Venețiană – Alberthaus – Turnul cu Ceas – str. Turnului – Casa Sender – pasaj – Zidul Cetății – Turnul Fierarilor – str. Cetății – Primăria.

Acest obicei născut în secolul al XII-lea în vremurile când hoardele tătarilor năvăleau asupra Kokelgebiet (Valea Târnavelor) și Scaunului Cincu (Valea Hirtibaciului) este specific perioadei carnavalului, având rădăcini adânci în activitatea breslelor. Breslele, ce aveau rolul de a conduce asociațiile meșteșugarilor, organizau în fiecare an, în duminica din prima săptămână din februarie, alegeri pentru desemnarea noului staroste. Cu acest prilej, se organiza un carnaval și se celebra obiceiul înmânării lăzii de breaslă (Laden forttragen), împreună cu toate actele breslelor noului staroste, întreaga adunare fiind însoțită de lole (Urzeln) – personaje amuzante, care aveau rolul să protejeze și să însoțească lăzile de vecinătate până în locul unde erau depuse în siguranță – fapt ce păstra stabilitatea breslelor până anul următor la Bobotează. Obiceiul acesta s-a practicat de-a lungul secolelor în ultima duminică din luna februarie, fiind strâns legat de parada meșterilor și calfelor și de cea a breslelor.

În zona Agnitei, din județul Sibiu, legenda lolelor spune despre o tânără curajoasă pe nume Ursula, care s-a deghizat într-un costum înfricoşător, a ieşit din cetate pocnind dintr-un bici care făcea zgomote asurzitoare ce i-au alungat pe năvălitorii turci ce asediau cetatea

Astăzi, obiceiul se desfăşoară sub forma unei parade deschise de căpetenia breslei cizmarilor însoţită de doi copilaşi, simbol al îngerilor păzitori. Urmează apoi breasla croitorilor, breasla blănarilor şi breasla dogarilor, fiecare dintre aceste bresle prezentând publicului meşteşugurile tradiţionale, elemente şi personaje specifice. Defilarea se încheie cu intonarea Imnului Transilvaniei apoi lolele aleargă în grupuri pe străzi pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de biciuri şi zgomotul tălăngilor. Dacă sunt recunoscute de trecători, acestea oferă drept recompensă câte o gogoaşă.

Îndiferent de zona exactă, în comunităţile săseşti din Transilvania, carnavalul corespunde perioadei dintre Bobotează (Epiphanis) şi Lăsatul Secului (Fastnacht). La oraş, carnavalul este cunoscut sub denumirea de Fasching (cuvânt de origine austriaco–bavareză), iar la sat se foloseau denumirile de Fasnacht sau Fastnacht (Foasnicht, Fuesendich – în dialectul săsesc), uzitate în special în perioada de dinainte de Miercurea Cenuşii (Aschermittwoch) – cu care începe Postul Paştelui.

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.