Oana Pătrașcu locuiește în Diaspora de aproximativ un an, dar nu este la prima experiență de angajare sau studii în afara țării. De meserie, specialist IT.

De ce cred că românii care se mută în Diaspora trebuie să simtă aproape consulatul și ambasada din țara în care s-au mutat? Mutarea în străinătate este un pas pe care mulți români ȋl fac în speranța de a-şi construi o viață mai bună și, nu de puține ori, pentru a-și ajuta familiile pe care le lasă în urmă. Dar, până când lucrurile se așază pe noul drum, există o perioadă de integrare și de acomodare, care uneori presupune eforturi și stres pentru a se adapta unei noi societăți. Sau alteori pot apărea probleme pe care nu știm să le gestionăm conform normelor și legilor din țara adoptivă.

Personal, m-am regăsit deseori în situații în care, primul gând a fost să verific dacă ambasada sau consulatul României în țara respectivă mă poate ajuta sau îndruma cu informații. Iar această așteptare este cu siguranță una legitimă pentru mulți dintre noi.

Am identificat astfel câteva situații în care aceste instituții ar putea fi de real folos cetățenilor români care au domiciliul ȋn altă țară :

1) Consulatul ar putea oferi un ghid cu informații utile pentru cei care aleg să se mute în țara respectivă. Verificând site-ul mae.ro am observat că există puține informații de real folos pentru românii din afară (excepție făcând procedurile pentru schimbarea unui act de identitate).

Ghidul ar putea conține :

–  informații utile referitoare la serviciile medicale din ţara respectivă (companii de asigurări, spitale care au personal vorbitor de limba engleză);

–  informații legate de obținerea unui permis de ședere (procedurile nu sunt întotdeauna evidente nici pe partea instituțiilor statului respectiv). Aceste permis nu este de obicei obligatoriu în statele UE dar poate fi util în interacțiunea cu alte instituții publice din ţara adoptivă.

–  informații despre specialiști care ne pot ajuta în diverse situații (avocat, traducător, medic, notar etc.).

2) Consulatul României ar putea ajuta cetățenii români care au nevoie să își echivaleze diplomele de studii obținute în țară. Există cazuri în care chiar și încadrarea specializării obținute acasă este greu de echivalat cu o specializare din altă ţară (dau aici exemplul unui membru de familie care a întâmpinat probleme încercând să își echivaleze în Spania licența în administrație publică obținută în România).

3) Consulatul României ar putea ajuta cetățenii români care au nevoie de consultanță sau îndrumare cu privire la probleme de natură juridică (Atenţie! Nu mă refer aici la reprezentare ȋntr-un proces deoarece ştim că acest lucru nu poate intra ȋn atribuţiile angajaţilor acestor instituţii). Câteva exemple: situații în care sunt încălcate drepturile de angajat sau abuzuri ale proprietarilor care închiriază imobile (al doilea caz fiind destul de des întâlnit chiar și în țările care au legislație destul de favorabilă chiriașului).

4) Consulatul României ar putea organiza cursuri de limbă de nivel începător pentru românii care vor sa învețe limba țării respective.

Acestea sunt doar câteva exemple de situații în care o instituție care reprezintă ţara noastră ne-ar putea fi de folos.

De asemenea, cred că este important ca delegațiile României în fiecare ţară să fie sursa oficială de informații pentru cei din Diaspora şi să găsească un canal de comunicare cu românii de afară care să fie eficient şi accesibil.

În mod normal, consulatul este oficiul care se ocupă de problemele cetățenilor țării pe care o reprezintă. Iar ambasada este instituția care mijlocește relațiile interstatale.

Însă fiecare cetățean are nevoi și probleme diferite și ceea ce este de fapt esențial este ca reprezentanții misiunilor diplomatice și oficiilor consulare să fie deschiși către românii de afară și să facă cunoscute în mod clar și accesibil modalitățile prin care cetățenii români pot face solicitări către ei în funcție de caz.

Acest articol face parte din proiectul „Simplu ca afară”, organizat de către senatorul USR de Diaspora, Radu Mihail. Ne propunem să aflăm care sunt cele mai des întâlnite probleme ale românilor din Diaspora și să venim cu soluții concrete la aceste probleme.

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.