Care este originea Dragobetelui? Care este vechimea și semnificația tradițiilor legate de acesta? Există o dată adevărată și de ce au apărut mai multe variante locale ale acesteia? Cât de extinsă era tradiția Dragobetelui în trecutul apropiat și în cel mai îndepărtat? La aceste întrebări răspund, în premieră, cei cinci autori ai volumului ”Dragobete: cinci deschideri”, realizat la inițiativa președintei Asociației Etnologilor din România (ASER), prof. dr. Otiliei Hedeșan (Universitatea de Vest Timișoara). Lansarea în premiră națională va avea loc la Muzeul Etnografic al Transilvaniei de la Cluj, miercuri, 26 februarie, de la ora 18.00.

Reprezentând instituții diferite (Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Universitățile din Timișoara, București și Szeged) cei cinci autori propun abordări realizate din perspective diferite, reușind să integreze informațiile existente asupra subiectului într-o viziune cu numeroase elemente de convergență.

”Dragobete: cinci deschideri”, carte apărută la Editura Universității de Vest din Timișoara – este un volum colectiv în care mai mulți cercetători de formații diferite încearcă să ofere explicații referitoare la succesul pe care l-a înregistrat, în ultimele decenii, ziua de 24 februarie, declarată, în mod oficial, Ziua dragostei la români. Întregul demers mizează pe pluridisciplinaritate, în sensul în care autorii provin din domenii de știință diferite: etnografie, istorie sau lingvistică. Autorii s-au aplecat deopotrivă asupra unor aspecte care țin de tradițiile românești din perioada primăverii, dar și asupra reinventării sărbătorii, asupra resorturilor simbolice ale acesteia în societatea românească actuală.

„Fantoșă festivă cu veleități de sărbătoare națională, Dragobete pune pe gânduri. Numeroase persoane nu fac nimic aparte în această zi, întrucât nici nu există gesturi specializate, însă au sentimentul difuz de vinovăție, ca și când s-ar priva, în felul acesta, de la coparticiparea la un eveniment comunitar important. „A face Dragobete” poate deveni, pentru mulți români, o implicare strict mentală într-o adevărată liturghie politică in absentia în care se supraevaluează sentimentele naționale, cu un dezinteres sistematic pentru raportul dintre intenția virtuală și realitate.” spune despre acest volum unul dintre autori, Otilia Hedeșan, etnolog în cadrul Universității de Vest din Timișoara.

„Reinventarea Dragobetelui, oricât de reactivă și artificială ar fi părut inițial aceasta, a avut până la urmă drept consecință redescoperirea unui element cultural interesant, care, în alte condiții, ar fi fost probabil ignorat și de cercetările de specialitate. Interesul sporit care se manifestă față de Dragobete în societatea românească a dus, cel puțin în ultimul deceniu, la un interes sporit al cercetătorilor și la apariția unor contribuții mai consistente pe această temă. Este posibil ca, în anii care vor urma, aprofundarea cercetărilor legate de Dragobete și de Mărțișor să ne ofere o altă perspectivă asupra moștenirii noastre culturale și asupra integrării acesteia în patrimoniul cultural european.” opinează Tudor Sălăgean, istoric și etnograf în cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, autor al acestui volum.

Cei cinci autori ai cărții sunt Mihaela Bucin, etnolog, Universitatea din Szeged, Otilia Hedeșan, etnolog, Universitatea de Vest din Timișoara, Tudor Sălăgean, istoric și etnograf, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Szabó Zsolt, lector, Universitatea din Szeged și Rodica Zafiu, lingvist, Universitatea din București

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.