Douăzeci şi trei de ţări, printre care și România, au validat miercuri la Zagreb crearea oficială a unui Colegiu de Informaţii European, o platformă dedicată schimburilor de informații menită să consolideze cultura serviciilor secrete pe un continent tot mai îngrijorat în legătură cu autonomia sa strategică, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Colegiul intenţionează să favorizeze dialogul strategic între comunităţile de informaţii din Europa, să le transmită mai bine decidenţilor şi cetăţenilor mizele acestei discipline şi să dezvolte o reflecţie academică prin publicaţii, conform comunicatului transmis după ceremonia de semnare.

Cele 23 de ţări, dintre care majoritatea sunt membre ale Uniunii Europene, au parafat o scrisoare de intenţie, punând în practică o idee lansată în septembrie 2017 de către preşedintele francez Emmanuel Macron privind crearea unei ”Academii de Informaţii”. Platforma nu este, însă, una de schimburi de informaţii secrete – pentru acest scop există alte structuri – ci este mai degrabă un instrument care va pune în practică dorinţa partenerilor europeni de a consolida autonomia strategică între membrii UE.

„Pe un subiect care ţine atât de mult de suveranitate precum serviciile de informaţii, este o premieră ca 23 de state să semneze acelaşi document”, a transmis Coordonarea naţională a serviciilor de informaţii şi a luptei împotriva terorismului (CNLRT) care gestionează activitatea serviciilor secrete franceze la Palatul Elysée şi care a lansat iniţiativa.

Colegiul, care ar urma să se reunească de trei sau patru ori pe an pe tematici precise, se doreşte „un loc de reflecţie, de schimb şi de influenţă”, având ca obiectiv „să transmită cultura serviciilor de informaţii în rândul decidenţilor” politici de pe continent într-un context geostrategic în plină bulversare, a precizat CNRLT.

„Serviciile de informaţii sunt considerate ca unul dintre instrumentele strategice ale apărării. Dacă vrem să creştem capacitatea strategică de apărare la nivel european, trebuie, evident, să creştem capacitatea serviciilor de informaţii”, a mai precizat sursa citată.

Potrivit unor participanţi, trei ţări s-au oferit deja voluntar să îşi asume o preşedinţie anuală rotativă şi au fost propuse şase tematici.

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.