Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune publicului o nouă prezentare din patrimoniul său istoric, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”.

Piesa pe care specialiștii muzeului au ales-o pentru luna martie este „crucea de drimoc” – precursorul mărțișorului.

”Păpușa luminilor în satele din jurul localității Gurahonț sau Păpușa Ciurlicatului din satul Basarabasa, comuna Vața de Jos, constituie unul dintre elementele cu funcție totemică din cadrul unor ritualuri ce cuprind elemente simbolice ale fertilității, belșugului și sănătății atât pentru animalele din gospodărie, pentru holde și livezi, cât și pentru oameni. Această păpușă era confecționată din mlădițe luate de la toți pomii din livadă cărora li se adăuga o creangă de drimoc. Drimocul sau dârmozul este un arbust din familia caprifoliaceae, cu denumirea latină viburnum lantana, cu flori albe asemănătoare celor de soc, arbust pe care credințele populare îl învestesc cu puteri magice, fiind prezent în diverse ritualuri. Întregul mănunchi era legat cu un ștergar țesut, iar în mijlocul lui se punea o lumânare aprinsă. Crucea se realiza prin trecerea acului cu ață roșie prin inima lemnului, drimocul cu esență moale în interior, asemănător lemnului de soc. Această cruce era purtată de copii până când auzeau cucul cântând. Când îl auzeau pentru prima dată în acel an, copiii alergau după acesta pentru a-i da crucea să o poarte în cioc. Drimocul fiind un arbust învestit cu puteri magice, era pus în pieptul copiilor pentru a fi apărați pe tot parcursul iernii de boli, iarna incidența acestora fiind mai mare, dar și de alte influențe nefaste, de vrăji sau deochi, pentru vigoare și sănătate. Se observă similitudinea acestui obicei cu cel al mărțișorului acesta având același însușiri protectoare. Probabil că și obiceiul crucii de drimoc a fost specific datei de 1 martie, când se celebra în trecut Anul Nou. Acest obicei a fost mutat în iarnă (sec. al XV-lea) când calendarul gregorian a standardizat data de început al anului pe 1 ianuarie. Obiceiul mărțișorului răspândit pe tot teritoriul României, practicat și în alte zone est-europene (Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova) a fost înscris de UNESCO, în anul 2017 în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural European Imaterial al Umanității”, explică Monica Cecilia Dușan, muzeograf la Secția de Istorie și Artă a muzeului devean.  Exponatul  poate fi văzut în holul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane, pe tot parcursul lunii martie, de marţi până duminică, între orele 9.00 – 17.00.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania