Multe rețete pe care le gătea bunica mea și apoi mama le-am modificat, îmbunătățit sau chiar schimbat cu totul. Dar rețeta de drob pentru masa de Paști nu am schimbat-o deloc. E cel mai bun și cremos drob pe care l-am mâncat. Nu e deloc sec (o să înțelegeți de ce!) și nici gustul organelor de miel nu e prea puternic, cum am simțit în unele droburi pe care le-am mâncat.

E un drob cu foarte multă verdeață, poate vi se va părea prea multă, dar vă promit că, la final, după ce îl veți coace, nu vi se va părea.

Pe vremea când nu se găseau niciunele în magazine, bunica mea își făcea, întotdeauna, din timp, rost de câteva cutii de pate de porc pentru drobul de Paști. Asta pentru că nu prea avea de unde să cumpere ficat de pui și, orășeancă fiind, nu avea păsări în bătătură. Acum nu mai folosim pate, pentru găsești ficat de pui în orice magazin.

Așadar, rețeta e cam așa. Punem la fiert, într-o oală mare, în apă rece, organele de miel – de la un miel întreg sau jumătate, dacă e mai mare. Nu se pune sare în apă, pentru că întărește organele, mai ales ficatul. Când apa a început să fiarbă bine, aruncăm în aceeași oală și niște ficat de pui. Noi punem cam un kilogram la un drob de la un miel întreg. Durează cam 20-30 de minute până când sunt toate fierte, dar se poate verifica rinichiul, că e mai dens, să nu mai lase sânge. Și dacă nu au fiert chiar în totalitate nu e nicio problemă, pentru că, oricum, drobul se mai pune și la cuptor. Dar să nu fie fierte prea tare, pentru că organele se întăresc și drobul nu va mai fi la fel de fin.

După ce organele sunt fierte, se scot cu o paletă într-un lighean mare și se lasă la răcit. Zeama nu o aruncați, mai ales dacă aveți câini prin zonă. Le place cu niște pâine înmuiată – mamă, mamă – ar fi și la ei Paștile, nu?

După ce organele s-au răcorit, le tăiați în bucăți cât să intre în mașina de tocat și le treceți pe toate prin sita cea mai fină. Înainte să porniți mașina, însă, vă pregătiți și o bucată de slănină afumată – cam de-o palmă. Nu vă zgărciți cu slănina, aceasta va da finețe drobului și îl va face să nu fie sec. Mai puneți tot pentru tocat în drob și cinci legături sănătoase de pătrunjel și cinci legături de ceapă verde. Da, e multă verdeață, v-am spus, dar nu o să vă pară rău. Tocați alternativ organe, slănină (va ajuta și mașina de tocat) și verdeață.

După ce ați terminat de tocat tot, spargeți peste tocătură vreo cinci ouă de casă, trântiți niște sare și piper – nu chiar puțin – și vă apucați de amestecat. Da, cu mâna, nu vă gândiți la ustensile sofisticate, că oricum o să vă lingeți pe degete până la final de n-o să vă mai săturați. Mai potriviți de sare și piper. Când amestecul e bine-bine omogenizat, e gata de pus în tavă.

Pregătiți o tavă de cozonac, sau o oală rotundă, depinde cum vă place. În tava de cozonac va ieși mai frumos și se poate felia foarte bine – asta dacă aveți răbdare să îl lăsați până a doua zi să se răcească și să se închege bine!!!

Deci, în tava pregătită așezați frumos praporele în așa fel încât să puteți acoperi drobul și în partea de sus. Practic, dacă aveți un prapore suficient de mare, veți pune toată umplutura ca într-o plasă, închisă cât de bine în partea de sus. Când așezați pasta în tavă, presați bine cu o lingură, să nu rămână goluri. Dacă vreți, puteți să puneți și ouă fierte în mijlocul drobului, și atunci puneți pasta de vreo trei degete pe fundul tăvii peste prapore, așezați ouăle fierte și le presați puțin, apoi puneți restul de pastă și închideți praporele în partea de sus. Eu, pentru că tot timpul îmi place să mă joc în bucătărie, cumpăr ouă de prepeliță, le fierb, le decojesc – asta de foarte distractiv! –  și fac mai multe tăvi de drob, dar mai mici – folosesc tăvi pentru chec. E absolut spectaculos când îl tai și se vede secțiunea de oușor în mijlocul drobului.

Din cantitatea asta de drob ies vreo patru tăvi mici sau două mai mari. Noi obișnuim să coacem pentru masa de Paști doar jumătate din cantitate. Restul de pastă, gata pregătită, o punem într-o pungă și o băgăm în congelator, să o avem pentru masa de Rusalii.

Prima tavă de drob, recunosc, nu prea apucă să se răcească. Cu un asemenea miros care vine din cuptor e cam greu să te abții. Iar drobul este, întotdeauna, ultimul, după cozonaci și pască, cu vreo oră înainte să plecăm la slujba de Înviere și îl oprim când plecăm la biserică. Când venim acasă cu Lumina Sfântă, după ce am luat Paști, obligatoriu ciocnim un ou roșu, mai spunem încă o dată „Hristos a Înviat!” și ne așezăm la masa dinainte pregătită ca să mâncăm din drobul călduț încă, asortat cu niște telemea proaspătă – din aia de cumperi mai mult zer decât brânză – cu ridichi și ceapă verde. Și niște ciolan fiert cu hrean, desigur – cum era să mai uit acest aspect important!

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.