Etnologul Marcel Lapteș descrie în studiul său „Anotimpuri magico-religioase”, apărut la Editura Corvin din Deva, cât de importantă era în lumea satului tradițional românesc sărbătoarea Sfintelor Paști, începând cu Postul Mare, perioadă în care interdicțiile erau ținute și respectate de toată suflarea satului, și culminând cu noaptea de Înviere și Duminica Paștelui.

“În noaptea de Paști nimeni nu dormea, la fiecare gospodărie se făceau focuri, precum și în curtea bisericii, care erau întreținute până în zori. În trecut existau o mulțime de obiceiuri în satele hunedorene. Deși multe s-au pierdut au mai rămas câteva spectaculoase cum ar fi: „Steagul de Paști” (Certej și Hondol), „Înconjuratul toacei” (Brădățel, Glodghilești, Muncelu Mare, Micănești și Almășel)”, explică Marcel Lapteș.

În satul nost, Bucureșci, în noaptea de Înviere, flăcăii din sat instalează în curtea bisericii, pușcoiul cu carbid din care se trage toată noaptea împușcături pentru a alunga pe Satana, care a venit cu întreaga „gașcă de diavoli” să spurce biserica și să fure coșurile cu bucate și ouă roșii ce urmează a fi sfințite. Când aud împușcăturile de carbid diavolii fug de mănâncă pământul și-i lasă pe creștini în pace”, i-a povestit etnologului, Aurel Badiu, din satul Bucureșci.

Marcel Lapteș spune că momentul principal al zilei de Paști îl constituie spălatul ritual, de dimineața, care asigură tuturor participanților garanția unei bunăstări în anul ce vine, la care se adaugă consumul de alimente rituale, care acționează magia imitativă ( pește – dinamism; oul – esența existenței, nașterea; cașul – aspect pur al materiei). „Mai-nainte îmi spunea baba că de Paște se punea un ou roșu într-o cantă cu un ban scump de florin și se învârtea oul în apă de douășpce ori, spunându-se „Hristos a înviatu” că noima era așé: banu îi vânzarea de Iuda către Domnu și ou roșu sângele ce s-a curs de pe cruce”, este un obicei descris de Valeria Costea, din satul Boșorod, obicei consemnat de Marcel Lapteș în studiul său. Cea mai răspândită este legenda după care Maica Domnului așează sub crucea răstignirii un coș cu ouă peste care curge sângele Mântuitorului și le colorează în roșu.

Etnologul menționează că Duminica Paștelui era zi pentru ospătare și divertisment, iar încetarea interdicțiilor după Postul Mare era o descătușare pentru comunitate, dar există instrucțiuni de hrănire pentru cei care au postit ca să nu li se facă rău.

Învierea Domnului era o sărbătoare petrecută în familie, dar tinerii din satele hunedorene organizau în ziua de Paști diferite jocuri, care deveneau cu timpul obiceiuri pline de originalitate, care atrăgeau întregul sat, cum sunt „Împușcarea cocoșului” și „Alergatul prescurii”.

“Incontestabil, Paștele este cea mai importantă sărbătoare a lumii creștine, fiind percepută de mentalitatea țărănească într-o manieră de profunzime a morții și reînvierii în care timpul este temelia actului ritual. În general, sărbătoarea e privită de comunitate ca un timp sacru. Iată cum cele șapte trepte de spiritualitate țărănescă, rămân unități de viață tradițională în ciclul pascal al sărbătorilor, repere fundamentale, pentru înțelegerea acestui mod de viață de către comunitățile rurale tradiționale”, subliniază etnologul Marcel Lapteș.

(FOTO CREDIT: Muzeul ASTRA Sibiu)

———————–

Etnologul Marcel Lapteș s-a născut în 28 iulie 1942 în Iași. Este absolvent al Facultății de Filologie din Timișoara, Secția Limba și Literatura Română, specializarea Etnografie și folclor.

În 2017, la aniversarea a 75 de ani de ani, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” i-a acordat lui Marcel Lapteș o Diplomă de Excelență pentru profesionalismul și dăruirea cu care a promovat etnografia și folclorul județului Hunedoara și i-a oferit etnologului și publicului hunedorean o biobibliografie intitulată „Marcel Lapteș, cronicar al culturii populare hunedorene”.

Redăm câteva rânduri din această prezentare, care surprind contribuția cercetătorului Marcel Lapteș la etnologia românească și arată anvergura muncii sale pentru cunoașterea, păstrarea și promovarea tradițiilor și obiceiurilor hunedorene. „De peste patru decenii, numele lui Marcel Lapteș este indisolubil legat de spiritualitatea hunedoreană, de cultura populară a acestui județ. Cunoscător ca nimeni altul al tezaurului de spiritualitate rurală din fiecare zonă etnofolclorică a județului Hunedoara, Marcel Lapteș s-a aplecat cu pasiune asupra descoperirii imenselor comori pe care le are folclorul hunedorean, a studiat obiceiurile vechi de milenii, a cercetat cu ochiul specialistului tezaurul creației poetice anonime, într-un cuvânt, a pus în lumină tot ce are mai frumos și mai valoros etosul hunedorean. Pasiunea și dăruirea cu care a valorificat întreaga comoară a creației anonime l-au dus pe cercetătorul Marcel Lapteș în toate zonele folclorice ale județului, din Țara Moților în Ținutul Momârlanilor, din zona Orăștiei până la satele de pe Valea Mureșului și din Ținutul Pădurenilor. Nimic nu a rămas necercetat, nimic nu a rămas nevalorificat, iar rezultatele acestor cercetări ce s-au întins pe mulți ani și-au aflat locul în sute de articole, studii, comunicări, în numeroasele cărți pe care le-a scris și, nu în ultimul rând, în paginile revistei Miorița, căreia Marcel Lapteș i-a conferit un binemeritat prestigiu”.

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.