Un câmp cu bujori roșii, între frunzele fine și moi, ca a unui mărar de soi, de un verde ireal. Așa arată Zau de Câmpie, locul minunat din județul Mureș unde crește, nestingherit, pe un câmp întreg, Bujorul de Stepă.  

Deși mii de turiști merg, în fiecare an, în luna mai, să admire frumusețea bujorului, în acest an splendorea ce începe să se arate în această perioadă poate fi văzută doar în fotografii, online. Rezervația unde este protejată gingașa floare este închisă din cauza pandemiei de coronavirus…

FOTO: Ciprian Cenan – Facebook/REZERVATIA NATURALA – Bujorul de Stepa – Zau De Campie

Pasionat de floarea nestăvilit de roșie, dar și de a o surprinde în cele mai frumoase ipostaze – de când dau colții bujorului din pământ și până când floarea se arată în toată splendoarea ei – administratorul Rezervației Naturale Bujorul de Stepă Zau de Câmpie, Ciprian Cenan, le arată iubitorilor de bujori, în acest an, florile online. O galerie de 100 de fotografii cu bujorii puteți vedea AICI.

Rezervaţia funcţionează din 1932 şi, deşi a prins inclusiv al Doilea Război Mondial, niciodată nu a fost închisă publicului în ultimii 88 de ani.

FOTO: Ciprian Cenan – Facebook/REZERVATIA NATURALA – Bujorul de Stepa – Zau De Campie

“Zilele trecute au înflorit primii bujori! Datorită temperaturilor crescute din ultimele zile, tot mai mulţi bujori au început să înflorească. Am hotărât ca Rezervaţia să fie închisă vizitării publicului în urma măsurilor luate pentru prevenirea răspândirii infecţiei cu coronavirus. Anul trecut au fost câteva mii de vizitatori. După cum văd eu, se simte foarte mult faptul că nu sunt turiști, rezervaţia este în altă stare acum. Sunt multe plante noi, potecile arată foarte bine, cu iarba necălcată. Aşteptăm zilele următoare să vedem cum o să fie când înflorirea e maximă”, a declarat custodele rezervaţiei, Ciprian Cenan.

Bujorii de stepă de la Zau de Câmpie înfloresc în perioada aprilie-mai, uneori până în iunie, depinde de temperatură, rămân înfloriţi doar şapte zile, au o înălţime între 10 până la 30 de centimetri şi au florile de culoarea roşu aprins, fapt ce le conferă un farmec unic.

FOTO: Ciprian Cenan – Facebook/REZERVATIA NATURALA – Bujorul de Stepa – Zau De Campie

Bujorul de stepă este o plantă extrem de firavă şi din acest motiv a dispărut din Europa: dacă este rupt, bujorul moare în câteva minute.

În fiecare an, în luna iunie, bujorul îşi termină ciclul de înflorire, îşi pregăteşte sămânţa, iar custodele o urmăreşte foarte atent când ajunge la maturitate şi o recoltează când aceasta are o culoare maronie spre negru.

Procesul de înmulţire a florilor, studiat îndelung de primul custode al rezervaţiei, Marcu Sâncrăianu, prevede că secretul este recoltarea seminţei, care nu trebuie recoltată nici prea devreme, nici prea târziu, iar de la plantare până la înflorirea bujorului este o perioadă extrem de lungă, cuprinsă între 7 şi 14 ani, în funcţie de altitudinea la care e plantată. Dacă sămânţa nu este recoltată la momentul oportun, bujorul aruncă sămânţa din capsulele în care o ţine şi nu mai poate fi recoltată.

Rezervaţia mureşeană de bujori de stepă, situată la 5 kilometri de centrul comunei Zau de Câmpie, a fost înfiinţată în 1932 de academicianul Alexandru Borza, considerat fondatorul şcolii româneşti de botanică, iar suprafaţa iniţială era de 2,5 hectare.

FOTO: Ciprian Cenan – Facebook/REZERVATIA NATURALA – Bujorul de Stepa – Zau De Campie

Persoana care a salvat bujorul de stepă de la dispariţie şi a extins suprafaţa rezervaţiei la 3,5 hectare, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este regretatul Marcu Sâncrăianu, din Zau de Câmpie.

Rezervaţia de bujori de stepă de la Zau de Câmpie a fost dezvoltată datorită efortului de peste 60 de ani depus de Marcu Sâncrăianu, care i-a îngrijit până la vârsta de 91 de ani, continuat de ucenicul acestuia, Octavian Călugăr, din 2008 până în luna septembrie 2017, când a fost răpus de o boală de inimă, iar din 2017, custode onorific a devenit Ciprian Cenan.

Rezervaţia de la Zau de Câmpie are două loturi: lotul A, declarat grădină botanică, în 1932, şi lotul B, cu suprafaţă de un hectar, care a fost declarată grădină botanică în 1959-1960. În rezervaţia de sus, de 2,5 hectare, înainte de 1950 erau sub 10.000 de exemplare, la inventarul din 2014 erau 20.000 de exemplare, iar în rezervaţia de jos, care are un hectar, sunt peste 30.000 de exemplare.

FOTO: Ciprian Cenan – Facebook/REZERVATIA NATURALA – Bujorul de Stepa – Zau De Campie

Rezervaţia de la Zau de Câmpie este situată pe cel mai înalt loc din lume la care această plantă s-a adaptat, adică la peste 450 de metri, lotul de jos, iar diferenţa de nivel până la lotul de sus este de circa 25-30 de metri.

Primele semnalări despre bujorul de stepă de la Zau de Câmpie au fost făcute în anul 1846, când floarea a fost expusă la Viena, într-un ierbar, cu ocazia prezentării florei Transilvaniei.

Pe lângă documentele existente despre modul în care aceste flori au fost descoperite aici, o legendă locală spune că o sfâşietoare poveste de dragoste dintre o fată de pădurar şi un prinţ, care s-a încheiat brusc prin curmarea vieţii tânărului, a dus la apariţia bujorului de stepă de la Zau de Câmpie. Legenda spune că bujorii de stepă de la Zau de Câmpie s-au format în locul în care fata îndrăgostită vărsa lacrimi de sânge în timp ce îşi jelea iubitul. 

Vă invităm să vedeți și galeria de fotografii a colegului nostru Levi Bagy, aici:

https://www.facebook.com/pg/LeviBagy/photos/?tab=album&album_id=2298070803794381

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania