În 29 aprilie se împlinesc 30 de ani de la un moment simbolic pentru istoria recentă a României: la 29 aprilie 1990, „golanii”, aşa cum au fost etichetaţi protestatarii chiar de către Ion Iliescu, au declarat Piaţa Universităţii drept „zonă liberă de neo-comunism şi km 0 al democraţiei” româneşti.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) ne-a amintit miercuri acest moment crucial în istoria postdecembristă a României. La începutul anilor ’90 Piața Universității a fost locul în care oamenii eliberați din comunism luptau ca libertatea câștigată la Revoluția din decembrie 1989 să nu fie confiscată de structurile vechiului regim și de exponenți ai fostei elite comunistă care începuseră să preia puterea. Au fost primele manifestări ale societății civile din România, iar Piața Universității a rămas un simbol al luptei pentru democrație, stat de drept și bună guvernare. Protestele din Piața Universității au fost înăbușite violent în iunie 1990 de minerii din Valea Jiului chemați de guvernul FSN „să restabilească ordinea” în Bucureşti.

Puteți citi mai jos firul evenimentelor din urmă cu trei decenii, prezentate de Manuela Marin, specialist în istorie contemporană la MNIT.

„Protestele anticomuniste din Piaţa Universităţii din Bucureşti au fost motivate de decizia Frontul Salvării Naţionale (FSN) de a se transforma în partid politic şi de a participa la alegerile din mai, 1990. Creat în 22 decembrie 1989, FSN a preluat puterea în vidul creat prin prăbuşirea regimului comunist şi a reunit, sub conducerea lui Ion Iliescu, el însuşi un membru marcant al fostului Partid Comunist Român, o parte a fostei elitei comuniste.

Pentru a evita situaţia în care neo-comuniştii să preia, din nou, puterea, la capătul unui scrutin electoral, opoziţia s-a mobilizat prin organizarea unui protest-maraton în Piaţa Universităţii din Bucureşti, începând cu 22 aprilie 1990. O parte dintre manifestanţi au decis să rămână în piaţă, ocupând carosabilul, pichetând zona zi şi noapte şi scandând lozinci anticomuniste şi împotriva FSN.

În noaptea de 22 spre 23 aprilie 1990, autorităţile au intervenit în forţă pentru degajarea zonei. Valul de violenţe nu a avut efectul scontat pentru că mai mult de 5.000 de persoane au reocupat spaţiul din jurul Universităţii Bucureşti şi au reluat, cu şi mai multă vehemenţă şi hotărâre, protestele împotriva noii puteri neo-comuniste. Lor li s-au adăugat figuri importante ale vieţii culturale şi publice româneşti, printre care și cunoscuta disidentă anticomunistă din Cluj, Doina Cornea.

Pentru că amploarea protestelor, dar mai ales ecoul lor internaţional făcea imposibilă reprimarea lor cu ajutorul forţei, conducerea FSN a decis declanşarea unei campanii de denigrare a demonstranţilor cu ajutorul mass media, aservite puterii. Demonizaţi şi etichetaţi ca „infractori”, „golani”, „paraziţi”, „hoţi”, „extremişti”, „fascişti”, protestatarii au rămas în Piaţa Universităţii până în 20 mai, data primului scrutin electoral postdecembrist, câştigat cu o majoritate covârşitoare de către Ion Iliescu şi FSN.

După această dată, doar un grup mic de protestatari dintre cei mai vehemenţi şi, precum și cei care intraseră în greva foamei, au mai rămas în Piaţă. Soarta lor a fost decisă pe 13 iunie 1990, ora 4.00, când un grup numeros de poliţişti înarmaţi cu bastoane şi scuturi au încercuit Piaţa Universităţii. Toţi cei prinşi au fost arestaţi şi, înainte de a fi urcaţi în dubele poliţiei, au fost loviţi cu bastoanele, cu bocancii sau cu pumnii. Vestea violenţelor a generat un nou val de proteste, atât în Piaţa Universităţii, cât şi în alte zone ale Bucureştiului, care au fost reprimate până în dimineaţa zilei de 14 iunie, prin intervenţia poliţiei şi a armatei.

Deşi forţele de ordine au reuşit să înăbuşe protestele, guvernul FSN i-a chemat pe minerii din Valea Jiului „să restabilească ordinea” în Bucureşti, ceea ce a echivalat cu înăbuşirea tinerei democraţii româneşti şi a primelor manifestări ale societăţii civile din România.”

(SURSA FOTO: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei)

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania