fbpx
12.6 C
Cluj-Napoca
AcasăECONOMIEVești excelente pentru IMM-urile românești. Noi fonduri de 1 miliard Euro vor...

Vești excelente pentru IMM-urile românești. Noi fonduri de 1 miliard Euro vor putea fi accesate în curând

Publicat în

spot_img
spot_img

Bugetul de sprijin şi intervenţie din fonduri europene destinat IMM-urilor este de circa un miliard de euro, după o serie de negocieri derulate cu Comisia Europeană care au permis dublarea acestuia, a declarat, joi, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, într-o conferinţă de specialitate. Noile instrumente pentru IMM-uri ar urma să fie lansate fie în iunie, fie în iulie 2020.

„Am avut o serie de negocieri pe care le-am derulat cu Comisia Europeană pentru a avea un buget cât mai mare pentru intervenţia şi sprijinul de care au nevoie IMM-urile în această perioadă. Vestea cea bună este că, deşi am pornit în negocieri cu un buget de aproximativ 500 de milioane de euro, astăzi am dublat această sumă şi am ajuns ca acest buget de sprijin şi intervenţie pentru IMM-uri să fie în jur de 1 miliard de euro. Mă bucur că avem acest prilej de a discuta care ar fi modalităţile cele mai bune şi cele mai utile pentru a sprijini în mod real activitatea IMM-urilor. Raportul dintre capitalul de lucru şi investiţii este de 1 la 2, ceea ce înseamnă că apetitul pentru investiţii a rămas deschis într-o perioadă în care credeam că vom asista la o cerere masivă pentru capital de lucru. De asemenea, este important de văzut câţi anume dintre solicitanţii de la Fondul Naţional de Garantare vor îndeplini condiţiile de bancabilitate şi vor rămâne eligibili pentru a li se acorda creditele pentru investiţii”, a spus Boloş.

Ministrul de resort a menţionat că, în negocierile cu Comisia Europeană, România a abordat patru instrumente de lucru.

1. Granturi în sumă fixă raportate la cifra de afaceri.

„Am abordat patru instrumente de lucru în negocierile cu Comisia Europeană. Un prim instrument foarte simplu este un grant în sumă fixă raportat la cifra de afaceri. Proporţionalitatea între valoarea grantului şi valoarea cifrei de afaceri este de 10%, adică un fel de grant care ar fi destinat capitalului de lucru pentru finanţarea activităţilor curente. Prin activitatea curentă am putea să mergem spre zona acelor tipuri de activităţi care au impact indirect pe stimularea cererii interne. Vorbesc de un simplu stoc de materie primă sau chiar stoc de marfă necesar în activitatea curentă poate să genereze stimularea cererii interne şi să-şi atingă scopul pentru care am acordat grantul. E o formă de grant care are componenta aceasta de condiţionalitate pentru activitatea curentă, deşi foarte multă lume care îl analizează îl poate percepe ca pe un grant care nu are un impact direct în economie”, a afirmat Marcel Boloş.

2. Voucherele de consum

Acesta a menţionat, totodată, că al doilea instrument face referire la voucherele de consum.

„Este oarecum şi o componentă de inspiraţie a modelului american. Sigur, şi partea aceasta care, deşi stimulează consumul intern, după cum se cunoaşte, nu toate capacităţile de producţie ne aparţin pentru ca să fie aşezat consumul intern peste capacităţile de producţie interne şi în felul acesta să avem un fel de circuit închis pentru ceea ce înseamnă sprijinul economiei naţionale”, a subliniat ministrul Fondurilor Europene.

3. Subvenționarea salariilor angajaților din firmele private, cu bani publici

Oficialul a susţinut că a treia formă de ajutor este cea legată de subvenţionarea costului cu salariile pentru personalul care se află, în această perioadă, în şomaj tehnic.

„A treia formă discutată cu Comisia este subvenţionarea costului cu salariile pentru personalul care se află acum în şomaj tehnic, pe o perioadă limitată de timp şi în limita unui procentaj de până la 50% din costurile salariale. Este o subvenţie care poate fi gândită şi în ceea ce priveşte compensarea costurilor cu fiscalitatea pe salarii şi poate fi dusă şi în zona aceasta de sprijin pentru IMM-uri. Acest tip de subvenţie este discutat şi la nivelul instrumentului de lucru SURE, la nivelul Comisiei Europene în acest moment. E limpede că o formă de sprijin din acest punct de vedere se va lua o decizie pentru ca al treilea instrument să fie sprijinit din fondul SURE de la nivel european sau poate fi luat în calcul pentru valoarea bugetului pe care îl avem noi”, a explicat Boloş.

4. Granturi clasice pentru sprijinirea investițiilor

De asemenea, al patrulea instrument este cel de sprijinire a investiţiilor, „grantul clasic, care intră sub incidenţa schemelor de ajutor de stat”.

„Partea bună este că avem şi o schemă de ajutor de stat care funcţionează pe vremea aceasta a covid-ului, până la finalul anului, 31 decembrie 2020. Valoarea acestuia este de 800.000 de euro ce poate fi acordat din bugetul pe care vi l-am menţionat. Dincolo de această valoare, discutăm de cofinanţări care sunt incidente prin schemele de stat valabile la nivelul Uniunii Europene”, a precizat şeful de la Fonduri Europene.

Boloş a punctat că autorităţile sunt dispuse să realizeze un mix între cele patru instrumente „sau câte vom considera că sunt necesare pentru a sprijini activitatea IMM-urilor”.

Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR) a organizat, joi, conferinţa online „vorbIMM despre fonduri europene în sprijinul IMM-urilor şi angajaţilor pentru ieşirea din criză”.

Noile instrumente pentru IMM-uri ar urma să fie lansate fie în iunie, fie în iulie 2020. Acestea vor fi gestionate la nivel intern fie de Ministerul Economiei, fie de Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice.

„Noi suntem dispuși să facem un mix din cele 4 instrumente sau câte vor fi necesare pentru a sprijinim activitatea IMM-urilor. Din bugetul de 1 miliard vom putea să folosim, să zicem, 300 de milioane de euro pentru granturi, 500 de milioane pentru vouchere, 200 de milioane de euro pentru investiții – targetat pe echipamente medicale, de protecție, legate de intervenții specifice pentru criza epidemică”, a mai spus Boloș.

El a prezentat aceste soluții la o discuție organizată de Consiliul Național al Întreprindeirlor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Calendarul programului:

  • Cel târziu luni închidem cu Comisia partea de instrumente. Valoarea de intervenție, de 1 miliard de euro, este închisă ca buget. Acolo nu avem discuții, am arătat planul nostru de măsuri și de regândire a priorităților și avem undă verde acolo.
  • Pasul doi este în Guvernul României. Am avea proiectul de act normativ în Guvern și schema de ajutor de stat separată pe care trebuie să o înaintăm spre aprobare la Comisia Europeană. Să zicem că în luna mai închidem cele două mari probleme ale deciziilor.
  • Apoi urmează un alt pas important – o problemă internă la nivel de guvern – care dintre ministere va administra grantul – Ministerul Economiei sau Ministerul Dezvoltării Regionale, iar acest lucru cred că îl închidem în luna mai.
  • După care vom lansa apelul de proiecte, probabil că în lunile iunie sau iulie. Apoi urmează evaluarea și încheierea contractelor de finanțare – avem limită de timp până la sfârșitul anului 2020.
  • Marcel Boloș consideră că implementarea instrumentelor de sprijin pentru IMM va fi mai ușoară pe partea de granturi în sumă fixă și de vouchere de consum, dar mai dificilă pe componente a de investiții.

„Acum, în aceste evaluări de proiecte, nu întotdeauna autoritățile de management dispun de cea mai bună expertiză ca să analizeze un proiect din mediul de business, din perspectiva sustenabilității financiare, a succesului de piață și lucrul acesta se cam vede ulterior, prin faptul că după implementarea proiectelor durabilitatea, continuitatea activității IMM-urilor nu prea dă rezultate pe termen lung” – a mai recunoscut ministrul Fondurilor Europene.

Redactia

Articole recente

CLICK PE VIAȚĂ | Tânăra artistă Luana Toader, despre planurile de viitor și parcursul profesional

Invitata podcastului de astăzi are un cumul de îndeletniciri, în curând va fi absolventa...

”Marșul pentru viață” – un eveniment ce vine în sprijinul femeilor însărcinate

Tema ediției din acest an este ”construim împreună pentru viață” și a fost inspirată de situația care a dus la moartea Alexandrei Ivanov, o mamă în vârstă de 25 de ani căreia nu i s-au acordat îngrijirile medicale necesare în urma unui avort spontan.

Dominic Fritz: Am semnat parteneriatul cu IFC, divizia de dezvoltare a Băncii Mondiale pentru un nou spital municipal la Timișoara

Dominic Fritz face primul pas pentru construirea unui spital nou în Timişoara

ADR Centru a lansat proiectul pentru finanțarea infrastructurii și serviciilor educaționale din învățământul primar și secundar obligatoriu

Peste 16 milioane euro sunt alocați pentru finanțarea infrastructurii și serviciilor educaționale

Mai multe articole de același fel

România a avut, şi în luna februarie, cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna februarie până la 2,8%, de la un nivel de 3,1% în ianuarie, însă România este, pentru a doua lună consecutiv, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar.