Primarul Sighişoarei, Ovidiu Mălăncrăvean, a anunţat, miercuri, că a început restaurarea Culoarului sau Galeriei Bătrânelor Doamne, un trotuar gândit în Evul Mediu pentru asigurarea accesului pietonal în Cetatea Medievală dinspre oraşul de jos către Turnul cu Ceas, care este principala poartă de intrare în citadelă.
„Astăzi (miercuri n.r.) încep lucrările de restaurare a Galeriei Bătrânelor Doamne din Cetatea Medievală a Sighişoarei, sunt lucrări pe care le-am pregătit de mai bine de doi ani. Am muncit la documentaţia necesară pentru a ajunge la acest punct de restaurarea. Valoare lucrării este de aproximativ 300.000 lei, iar lucrarea va fi executată de firma Tera Com Mediaş. Firma care va realiza lucrările la acest obiectiv de investiţii are experienţă în lucrări de intervenţii la nivelul monumentelor istorice, în portofoliul de lucrări ale acesteia regăsindu-se şi reabilitarea turnurilor şi a zidurilor de fortificaţie medieval la Cetatea Mediaş. Aceasta are la dispoziţie pentru finalizarea lucrărilor un termen de maxim şase luni. De la construire şi până în prezent, în lipsa unor lucrări de întreţinere sau reparaţii, această galerie a avut de suferit, fiind afectată în special structura de lemn şi zidăria de piatră, cu pericol de prăbuşire în partea inferioară. Predarea amplasamentului executantului pentru realizarea lucrărilor la Galeria Bătrânelor Doamne este o etapă importantă, precum întregul proiect de restaurare a Cetăţii Medivale”, a declarat primarul Sighişoarei, Ovidiu Mălăncrăvean.
Primarul a arătat că acest culoar a avut de suferit din cauza vremii şi, cu toate că acesta se află în imediata apropiere a Turnului cu Ceas, niciodată nu s-au făcut lucrări de consolidare.
„Galeria Bătrânelor Doamne prezintă degradări majore datorate neîntreţinerii şi a factorilor de mediu exterior. Degradări majore sunt la nivelul şarpantei şi stâlpilor, precum şi a elementelor de lemn transversal şi longitudinale, învelitoarea din ţiglă ceramică tip solzi fiind afectată la rândul său, elementele de lemn ale şarpantei sunt afectate de umezeală şi au multe zone putrezite. Galeria prezintă risc de prăbuşire, motiv pentru care s-a luat măsura provizorie de susţinere a ei. Neîntreţinerea galeriei timp de zeci de ani şi lipsa intervenţiei asupra degradărilor, pe măsură ce acestea apăreau, au dus la situaţia de astăzi a galeriei. Este un moment important, ca şi pentru proiectul restaurării Cetăţii care se află în lucru, momentul predării amplasamentului executantului pentru realizarea lucrărilor. Lucrările de consolidare şi refacere a ansamblului se vor realiza cu respectarea tipului de materiale şi a aspectului iniţial al Galeriei”, a subliniat Ovidiu Mălăncrăvean.
Directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă, a arătat că acest Culoar al Bătrânelor Doamne este una dintre construcţiile moderne în oraş, datând din anul 1842, fiind practic un trotuar acoperit, menit să ajute în special vârstnicii să urce în cetate, în zona cu cel mai dificil acces, de sub Turnul cu Ceas.
„Culoarul Bătrânelor Doamne este o construcţie modernă, această parte din vechiul sistem de fortificaţii se găseşte în barbacana medievală de sub Turnul cu Ceas, care implică prezenţa unor curţi interioare (trei porţi şi două curţi) care protejau în Evul Mediu în cazul unui atac. Începând din secolul XVIII-lea, Sighişoara nu a mai avut probleme de asediu, ultimul fiind al curuţilor, la începutul secolului al XVIII-lea, după care vechile fortificaţii îşi pierd din valoarea lor militară, de apărare. Sub Turnul cu Ceas tot timpul au fost probleme de acces şi, pentru a uşura accesul în cetate, în Evul Mediu s-a decis să se pună nişte bârne de stejar. Fiind un acces greu mai ales iarna, în 1842 municipalitatea a decis ca în prima curte interioară de la lângă Turnul cu Ceas să realizeze un coridor acoperit care să ajute la accesul pietonal în Cetate, practic s-a construit un zid, s-a acoperit, iar în partea interioară avea nisip, care avea un rol antiderapant. În momentul în care se depăşea zona de acces a culoarului Doamnelor Bătrâne, omul avea antiderapant pe papuci. În perioada comunistă, zona cu nisip a fost pavată şi, fiind o structură din lemn, de-a lungul timpului a avut probleme”, a declarat Nicolae Teşculă.
