O anexă la proiectul de Ordin al Ministrului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor privind aprobarea Actului adiţional nr. 1 pentru anul 2020 la Contractul de activitate al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA pentru perioada 2016 – 2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 232/2016, postat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Transporturilor arată că viteza de circulație pe rețeaua feroviară din România este foarte scăzută. Astfel, viteza de circulație este cuprinsă în intervalul 0-50 km/oră pe 27% din rețeaua de căi ferate, în timp ce tronsoanele pe care trenurile pot circula cu viteze de 121-160 km/oră reprezintă doar 4,29% din total. De asemenea, documentul arată că viteza medie proiectată a rețelei este de 86,30 km/oră, dar CFR SA nu poate asigura decât 69 km/oră în momentul de față.

Practic, raportul dintre viteza existentă şi viteza proiectată iniţial este de 0,8, iar potrivit calculelor CFR SA, doar pentru menţinerea raportului la acest nivel este necesară alocarea a 2,14 miliarde de lei. Pentru întreținerea liniilor ar fi necesară suma de 1,11 miliarde de lei. Pentru acest an, de la bugetul statului a fost însă alocată în total o sumă de nici 83 milioane de lei, așa că este de așteptat ca starea căii ferate să se degradeze în continuare.

Dacă însă s-ar intenționa aducerea raportului la valoarea 1, adică fiecare segment de linie să fie adus la viteza proiectată inițial, ar fi necesară o sumă uriașă – 95,14 miliarde de lei, echivalentul a aproape 20 miliarde de euro. Și asta pentru că un asemenea demers ar presupune reparaţii capitale la infrastructura feroviară publică pentru recuperarea  restanţelor la 9.921 km de linii, la un preţ mediu unitar de 2,9 milioane de lei și 8.974 km de terasamente la un preţ mediu unitar de 4,950 milioane de lei, se arată într-o analiză făcută pe acest subiect de către clubferoviar.ro

Potrivit anexelor proiectului de act normativ, segmentele de cale ferată din România sunt împărțite în patru categorii, în funcție de viteza de circulație. De această categorie se ține seama și la calcularea tarifului pentru utilizarea infrastructurii care le este perceput operatorilor feroviari – viteză mai mare, tarif mai mare. Astfel, în clasa A sunt incluse tronsoanele de linie pe care se poate circula cu viteze cuprinse în intervalul 121-160 km/oră, clasa B 91-121 km/oră, clasa C 51-90 km/oră și clasa D sub 50 km/oră. În anexa la actul normativ sunt înșiruite toate tronsoanele de cale ferată din România, în dreptul fiecăruia fiind trecută clasa în care se încadrează.

Făcând calculul, rezultă că cele 53 de tronsoane incluse în clasa A însumează doar 456,8 km, adică 4,29% din totalul rețelei. Asta nu înseamnă însă automat că pe toate sectoarele din magistralele modernizate se poate circula cu viteză maximă. De exemplu, nici tronsonul de 3,2 km dintre Golenți și Podul Noua Europă de peste Dunăre, spre Vidin, linie nou construită, nu este inclus în categoria A, ci B.

La polul opus, în clasa D (0-50 km/oră) se încadrează 2.868,7 km de cale ferată, adică 27% din rețeaua totală de pe teritoriul României.

Cel mai mare procent din liniile de cale ferată din România, 46,05%, adică 4.891 km, se încadrează în clasa C (51-90 km/oră). Aici se încadrează, bunăoară, majoritatea căii ferate Constanța-Mangalia.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania