fbpx
1.7 C
Cluj-Napoca
AcasăJUSTIȚIEDecizie definitivă în instanță în "dosarul dealerului de artefacte dacice"

Decizie definitivă în instanță în „dosarul dealerului de artefacte dacice”

Publicat în

spot_img
spot_img

Curtea de Apel (CA) Alba Iulia a pronunţat, joi, decizia penală definitivă în dosarul privindu-l pe Radu Horia-Camil, cunoscut ca „dosarul dealerului de artefacte dacice”, pe care l-a condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare, instanţa dispunând, totodată, confiscarea specială a 145 de monede koson din aur, ridicate de la inculpat, şi a două plăci epigrafice de bronz, conţinând legile oraşului antic Troesmis, obiecte aflate în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României.

Potrivit minutei postate pe portalul CA Alba Iulia, instanţa a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi de partea civilă Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, actualmente Ministerul Culturii, împotriva unei sentinţei penale pronunţată de Tribunalul Hunedoara în 2018. CA Alba Iulia a desfiinţat sentinţa penală atacată sub aspectul modului de soluţionare a laturii penale şi, rejudecând cauza în aceste limite, l-a condamnat pe Radu Horia-Camil la 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii continuate de spălare a banilor (trei acte materiale constând în transferul proprietăţii a două scuturi dacice, respectiv dobândirea şi deţinerea a 145 de monede koson din aur şi actul material privind tablele/plăci epigrafice de bronz inscripţionate de la Troesmis).

Instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicată, pe durata unui termen de încercare de 7 ani. Inculpatului i-a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata arestării preventive, din perioada 24-26 iulie 2013.

„În baza art. 112 alin. 1 lit. e) Cod penal, dispune confiscarea specială a celor 145 de monede koson din aur, ridicate de la inculpatul Radu Horia, şi a două plăci epigrafice de bronz, conţinând legile oraşului antic Troesmis (sat Igliţa, com. Turcoaia, jud. Tulcea), obiecte aflate în custodia Muzeului Naţional de Istorie al României”, se mai arată în decizia instanţei.

În septembrie 2010, bărbatul a fost depistat de autorităţile britanice la punctul de control de la intrarea în tunelul Folkestone, din departamentul Kent, având în autoturism un lot de 145 de monede Koson din aur, 12 monede romane şi trei monede bizantine din aur, puse în urmărire prin Interpol. Românul se deplasa spre o casă de licitaţii din Osnabruck, Germania, pentru a efectua tranzacţii ilegale de reciclare a bunurilor sustrase din siturile româneşti, se menţiona, la vremea respectivă, în referatul procurorilor. Raportul de expertiză efectuat în cauză, la British Museum, a confirmat apartenenţa lotului de 145 monede Koson la un tezaur sustras din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO.

Inculpatul a mai fost cercetat de-a lungul timpului pentru exportul ilegal al unor tezaure sustrase din siturile arheologice protejate din România, alcătuite din scuturi dacice şi două table din bronz cuprinzând legile cetăţii Troesmis din Dobrogea. (AGERPRES)

Articole recente

Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic Politehnica 2020: De la realizări la perspective pentru viitor

În prezentarea sa detaliată, conf.univ.dr.ing. Vlad Mihăescu a vorbit despre misiunea CITT, subliniind eforturile constante depuse pentru a încuraja o colaborare eficientă între cercetători și industrie.

Dosar penal, după ce o fetiță de 4 ani aflată în îngrijirea unui asistent maternal a murit

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, copilul a murit din cauza căzăturii, însă avea trupul plin de vânătăi, astfel că asistenţii maternali care o luaseră în plasament sunt cercetaţi pentru ucidere din culpă şi rele tratamente aplicate minorului.

Preşedintele CJ Braşov, despre aeroport: Este deranjant când ţi se spune că ai program de aprozar

Preşedintele CJ Braşov, Şerban Todorică-Constantin, a făcut vineri, într-o conferinţă de presă, un istoric al Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav. 

Semnătură electronică calificată sau…simplificată? Ce alegem şi de ce?

În goana după digitalizare (atât de necesară, de altfel) avem un lucru extrem de important de înţeles şi reţinut – nu toate semnăturile electronice sunt la fel! Un articol susținut de CertSIGN

Mai multe articole de același fel

Busturile înfăptuitorilor Unirii de la 1918, uitate cu ocazia Zilei Naționale; Nicio floare nu a fost depusă de oficialități

Busturile celor care au înfăptuit Unirea la 1918 sau care au avut legătură cu actul Marii Unirii, cum ar fi Vasile Goldiş, Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Hossu sau Samoilă Mârza, aflate lângă Sala Unirii din Alba Iulia, au fost omise, din nou, de către organizatorii manifestărilor dedicate Zilei Naţionale a României, astfel încât nicio floare nu a fost depusă, în semn de omagiu, la soclul acestora.