Curtea de Apel (CA) Alba Iulia a pronunţat, joi, decizia penală definitivă în dosarul privindu-l pe Radu Horia-Camil, cunoscut ca “dosarul dealerului de artefacte dacice”, pe care l-a condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare, instanţa dispunând, totodată, confiscarea specială a 145 de monede koson din aur, ridicate de la inculpat, şi a două plăci epigrafice de bronz, conţinând legile oraşului antic Troesmis, obiecte aflate în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României.

Potrivit minutei postate pe portalul CA Alba Iulia, instanţa a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi de partea civilă Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, actualmente Ministerul Culturii, împotriva unei sentinţei penale pronunţată de Tribunalul Hunedoara în 2018. CA Alba Iulia a desfiinţat sentinţa penală atacată sub aspectul modului de soluţionare a laturii penale şi, rejudecând cauza în aceste limite, l-a condamnat pe Radu Horia-Camil la 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii continuate de spălare a banilor (trei acte materiale constând în transferul proprietăţii a două scuturi dacice, respectiv dobândirea şi deţinerea a 145 de monede koson din aur şi actul material privind tablele/plăci epigrafice de bronz inscripţionate de la Troesmis).

Instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicată, pe durata unui termen de încercare de 7 ani. Inculpatului i-a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata arestării preventive, din perioada 24-26 iulie 2013.

“În baza art. 112 alin. 1 lit. e) Cod penal, dispune confiscarea specială a celor 145 de monede koson din aur, ridicate de la inculpatul Radu Horia, şi a două plăci epigrafice de bronz, conţinând legile oraşului antic Troesmis (sat Igliţa, com. Turcoaia, jud. Tulcea), obiecte aflate în custodia Muzeului Naţional de Istorie al României”, se mai arată în decizia instanţei.

În septembrie 2010, bărbatul a fost depistat de autorităţile britanice la punctul de control de la intrarea în tunelul Folkestone, din departamentul Kent, având în autoturism un lot de 145 de monede Koson din aur, 12 monede romane şi trei monede bizantine din aur, puse în urmărire prin Interpol. Românul se deplasa spre o casă de licitaţii din Osnabruck, Germania, pentru a efectua tranzacţii ilegale de reciclare a bunurilor sustrase din siturile româneşti, se menţiona, la vremea respectivă, în referatul procurorilor. Raportul de expertiză efectuat în cauză, la British Museum, a confirmat apartenenţa lotului de 145 monede Koson la un tezaur sustras din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO.

Inculpatul a mai fost cercetat de-a lungul timpului pentru exportul ilegal al unor tezaure sustrase din siturile arheologice protejate din România, alcătuite din scuturi dacice şi două table din bronz cuprinzând legile cetăţii Troesmis din Dobrogea. (AGERPRES)

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania