REPORTER: – Ești unul dintre cei mai apreciați interpreți tineri de muzică populară. Ce te–a determinat să alegi această frumoasă meserie ?
GRIGORE GHERMAN: – Vă mulțumesc frumos pentru cuvintele alese! Nu eu am ales cântecul, ca meserie, el a venit spre mine cu toată frumusețea lui și mi–a făcut viața mai fericită ! De meserie sunt filolog. Cântecul m–a dus peste mări și țări. El mi–a scos în cale oameni deosebiți, pe drumul vieții. Ce–i drept nici eu nu l–am abandonat. L–am făcut prieten și frate, i–am oferit inima întreagă.
REPORTER: – De la cine ai moștenit acest talent ?
GRIGORE GHERMAN: – Familia mea iubește enorm muzica populară. Bunicii au cântat la instrumente, atât pe linia mamei, cât și pe linia tatălui meu. Și totuși, nu cred că e moștenire. E un dar pentru mine, de la Dumnezeu. În satul în care m–am născut (Pasat), muzica populară a fost foarte apreciată.
REPORTER: – Când, unde și la ce vârstă ai urcat prima dată pe scenă, într–un spectacol ?
GRIGORE GHERMAN: – La 12 ani colaboram cu Orchestra Valea Prutului din Horbova, eram printre soliștii mari. Primul spectacol memorabil a fost “25 de ani la vatra jocului”. Atunci am întâlnit primul succes, la Horbova, lângă Cernăuți. Publicul m–a aplaudat mult. Instrumentiștii m–au felicitat alături de dirijorul Dumitru Scalco. Atunci am înțeles că trebuie să cânt pentru oameni, să–i bucur și să plând în cântec alături de ei. Povestea s–a repetat la Festivalul Mamaia, în 2012, unde din partea publicului am primit valuri de aplauze.
REPORTER: – Ce zonă folclorică reprezinți, prin repertoriul tău ?
GRIGORE GHERMAN: – Zona dintre Siret și Prut. Și sunt tare bucuros pentru că m–am născut acolo. Sunt bucuros că am dat Bucovinei doua cântece deosebite: ”Bucovină, raiul meu” și ”Grigoraș din Bucovina”, pe care lumea le știe și pe care le cântă și copiii.
REPORTER: – Care sunt orchestrele și dirijorii, de frunte, care te–au acompaniat până acum ?
GRIGORE GHERMAN: – Am colaborat cu toate orchestrele importante din România și din Basarabia: Lăutarii, Mugurelul, Folclor, Valahia, Doina Gorjului, Transilvania, Ciprian Porumbescu, Doina Bărăganului, Rapsozii Botoșanilor ș.a.m.d.
REPORTER: – Te rog să amintești pe unii dintre cei mai importanți interpreți ai folclorului românesc, alături de care ai cântat ?
GRIGORE GHERMAN: – Am cântat în spectacole cu cei mai mari artiști ai țării: Laura Lavric, Sofia Vicoveanca, Margareta Clipa, Nicolae Furdui Iancu ( în Portugalia), Maria Ciobanu, Irina Loghin, Steliana Sima, Petrică Mâțu, Constantin Bahrin, Constantin Enceanu, dar am renunțat până anul trecut să fac duete. Nu am vrut să spună lumea că mă folosesc de numele unui artist celebru ca să strălucesc. Abia anul trecut am făcut câteva duete: unul cu frumoasa doamnă Maria Dragomiroiu , unul cu inegalabila Oana Sârbu și două melodii cu cea mai dulce voce bărbătească din Moldova, Constantin Bahrin.
REPORTER: – Ce părere ai despre manele ? În ce măsură reușesc să ”polueze” folclorul nostru ?
GRIGORE GHERMAN: – Nu ascult manele și nu am nimic cu oamenii care le ascultă. Manelele sunt pentru oamenii petrecăreți, care după miezul nopții dau muzica tare. Ori, muzica populară este pentru omul simțit, frumos la suflet, pentru românul adevărat.
REPORTER: – Care sunt cele mai importante premii obținute la festivalurile și concursurile la care ai participat ?
GRIGORE GHERMAN: – Cele mai importante premii pentru mine au fost cele de popularitate, dar îmi amintesc cu bucurie despre Trofeul ”Festivalului Ponoare”, Trofeul Festivalului ”Pe marginea Dunării”, Trofeul Festivalului ”În grădina cu flori multe”, Premiul I la Festivalul ”Munte, munte, brad frumos”, Premiul I la ”Festivalul Irina Loghin”, Premiul II la ”Festivalul Mamaia”, 2012, primul concurs la care am participat în România. Și mai am vreo 10 premii, dar nu vreau să–i obosesc pe cititori.
REPORTER: – Dacă îți ofer, prin acest interviu, posibilitatea să mulțumești cuiva, către cine se îndreaptă gândurile tale ?
GRIGORE GHERMAN: – Către Dumnezeu și către oamenii simpli, iubitori ai cântecului popular, apoi către părinți, pentru că m–au lăsat să iau hamurile vieții în mâinile proprii și să plec de copil de acasă pentru a cânta unui public mai larg.
iunie 2020 Interviu consemnant de Ioan VASIU /UZPR
