Numit abia de câteva zile în fruntea Regiei Naţionale a Pădurilor, arădeanul Teodor Ţigan a oferit recent un interviu jurnalistului Ovidiu Balint, susținând că ONG-urile care atrag atenția asupra defrișărilor ilegale din țara noastră „sunt plătite cu bani din afară pentru a pune frâne dezvoltării economiei româneşti!”

Teodor Ţigan, susține că din 41 de direcţii silvice, pe profit sunt doar 7, dintre care trei au un profit cât să nu fie pe minus, asta deși prea românească e plină de exemple de lucrători din cadrul acestei instituții care sunt putred de bogați.

Iată mai jos o parte dintre întrebările și răspunsurile date de Teodor Țigan jurnalistului Ovidiu Balint:

Presa a vehiculat informaţia că numirea în funcţia de director general Romsilva ar fi fost împotriva influenţei şi voinţei unor politicieni. Cu alte cuvinte, ar fi o numire controversată. Sau, nu? E cu felicitări numirea?

-Nu e deloc cu felicitări! Fiindcă m-am înhămat la o muncă foarte, foarte grea. Nici momentul nu prea e prielnic, având în vedere desele acuzaţii despre exploatările ilegale din pădurile României. E un moment greu fiindcă piaţa lemnul este căzută. Din cauza conflictului economic americano-chinez. Foarte mult lemn românesc ajungea pe piaţa chineză. Şi semifabricate. Nu am răspuns la prima întrebare. S-a încercat un blocaj politic împotriva mea, dar nu s-a reuşit.

Care era miza blocajului politic?

-Probabil nu le plăcea numele Ţigan.

Sunt atâtea ONG-uri care trag semnale de alarmă referitoare la exploatările forestiere din România, la tăieri ilegale, la furturi de material lemnos, în detrimentul pădurilor româneşti. Există o soluţie la toate aceste abuzuri?

-Vreau să precizez ceva ce e recunoscut de multă lume în domeniu, dar nimeni nu vrea să spună: 90% din aceste organizaţii sunt anti-româneşti!

Adică?

-Adică sunt plătite cu bani din afară pentru a pune frâne dezvoltării economiei româneşti! De ce să exploatăm pădurile României? De ce să nu lăsăm lemnul să putrezească în păduri? România are păduri foarte bune din punct de vedere calitativ, duse la un ciclu de producţie la 120-140 de ani, cu lemn excepţional, ceea ce face o concurenţă enormă.

Cui facem concurenţă?

-Austriei, Germaniei, Franţei…

Păi, nu e mai rentabil, pentru Austria de pildă, să exploateze lemnul de la noi şi să îşi păstreze pădurile?

-Nu! Fiindcă ei au milioane de metri cubi de lemn provenit din doborâturi, furtuni etc. Şi nu au ce face cu asemenea cantităţi. Şi atunci plătesc organizaţii care să îi facă României anti-reclamă , cum că lemnul ar proveni exclusiv din tăieri ilegale. În România se taie conform amenajamentelor silvice. Datorită acestei exploatări avem păduri valoroase. Atât din punctul de vedere al calităţii lemnului, dar şi a biodiversităţii. Apoi, pe lângă că ne trimit lemn de calitate proastă, fiind provenit din doborâturi, mai importăm şi boli şi dăunători ai lemnului.

Cu ce lemn importăm boli?

-Cu răşinoase!

Cum, noi importăm lemn din ţările astea?

-Da! Iar noi importăm şi la un preţ foarte scăzut şi plin de boli şi dăunători.

Şi atunci de unde scandalul tăierilor ilegale? Sunt filmări cu păduri defrişate, cu dealuri rase…

-Da, vă mai spun ceva. Multe filmări şi fotografii nu sunt din România. În Harghita şi Covasna, de exemplu, au fost filmate cioate din tăieri de acum 20 de ani, ori din doborâturi în urma furtunilor. Nu sunt cioate proaspete.

Ce suprafaţă împădurită are România?

-La 1 ianuarie 1990, fondul forestier era de 6 milioane şi 400 de mii de hectare, iar acuma suprafaţa împădurită s-a mărit cu vreo 200 de mii de hectare. Iar pădurile de stat sunt 48% din fondul forestier naţional. Restul sunt păduri private.

Câţi ani i-ar trebui unei păduri pentru a deveni profitabilă?

-Sunt mai multe categorii. La salcâm şi plop tăierile trebuiesc făcute la 20-30 de ani. Dar, astea sunt puţine. La răşinoase şi foioase prima exploatare se poate face după a două răritură, adică după 40 de ani. Profitul mare îl scoţi după 100 de ani.

Presiunile politice au rămas la Arad, sau v-au aşteptat şi la Bucureşti?

– Bine ar fi dacă am fi lăsaţi să ne facem treaba de profesionişti!

Cine nu vă lasă? Politicienii?

-…alţii care n-ar avea ce căuta în acest domeniu!

Dar ce interese sunt?

-Ăăăă…interese de a promova persoane care de multe ori nu prea fac cinste… Ar fi bine să lase oamenii bine pregătiţi să lucreze. Dacă „politicul” s-ar opri la ministrul secretar de stat ar fi excelent!

Citiți aici interviul integral

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.

1 COMENTARIU

Comments are closed.