Muzeul de Istorie din Sighişoara a anunţat, marţi, în cadrul proiectului „Obiectul trimestrului”, deschiderea unei expoziţii temporare despre Vecinătăţile săseşti din oraş, instituţii sociale atestate documentar în secolul XVI, dar despre care se spune că ar data din secolul XI.
Expoziţia de la Muzeul de Istorie Sighişoara cuprinde obiecte de vecinătate, cum sunt însemnele de vecinătate, o ştampilă, un convocator, o casetă de bani şi un vas de lemn.
„Vecinătăţile sunt o instituţie socială, instituţie bazată în primul rând pe principiul tradiţionalităţii. Acest tip de organizare a fost adus la noi de saşii transilvăneni odată cu sosirea lor aici între anii 1141-1161. Din vecinătate făceau parte iniţial toţi bărbaţii saşi căsătoriţi şi ‘posesori de gospodărie’. Stăpânul casei reprezenta în vecinătate gospodăria sa şi era sprijinit – dacă era cazul – de tatăl său, sau de către fiul său căsătorit. Femei, copii şi oameni fără pământ sau casă erau excluşi de la participarea nemijlocită. La oraş condiţia pentru a fi membru era să ai propria casă. Toţi membrii aveau drepturi egale şi aparţineau pe viaţă instituţiei (…) Printre valorile materiale pe care le-au adus, saşii transilvăneni au adus cu ei un lucru care nu are greutate şi nici nu ocupa loc în valize, şi anume spiritul comunitar, deschiderea spre ajutorul reciproc, acceptarea celuilalt şi participarea la viaţa sa. Astfel putem spune că vecinătăţile sunt dovada puternicului spirit civic şi a solidarităţii sociale, fapt ce a caracterizat populaţia de origine germană”, susţine muzeograful Carmen-Lavinia Avram, de la Muzeul de Istorie Sighişoara, într-un comunicat de presă.
Potrivit muzeografului, în fiecare vecinătate săsească „ältere Nachbarvater”, aşa cum se numea tatăl mai în vârstă al comunităţii, era conducătorul vecinătăţii care era ales la „Richttag”-ul (balul) anual.
Sarcina acestuia era să vegheze asupra comportamentului vecinilor, pentru ca acesta să corespundă normelor transmise şi stabilite din bătrâni, iar, pe de altă parte, trebuia ca prin activitatea sa să exemplifice prevederile statutelor.
„Printre îndatoririle lui se numărau: convocarea şi conducerea întrunirilor, repartizarea vecinilor pentru activităţi de ajutor bisericeşti sau sociale şi supervizarea acestora, transmiterea de hotărâri şi ordine de la prezbiteriu, parohie, sau autorităţile comunale, informarea instituţiilor corespunzătoare asupra greutăţilor sociale şi economice din vecinătatea sa, aplanarea conflictelor dintre vecini, păstrarea moralei şi tradiţiilor în comunitate, transmiterea valorilor şi normelor tineretului, împiedicarea vânzării gospodăriilor şi terenurilor săseşti către alte etnii, reprezentarea vecinătăţii în cazuri sociale la prezbiteriu şi pedepsirea vecinilor în cazurile abaterilor de la normele vecinătăţii”, mai precizează muzeograful.
Expoziţia despre Vecinătăţi poate fi vizitată în Turnul cu Ceas din Sighişoara, la etajul 2, în perioada iulie-septembrie.
Credit foto: Muzeul de Istorie Sighişoara
Ce civilizatie si ce organizare !!! Au adus un beneficiu enorm Transilvaniei si tuturor comunitatilor care au trait in preajma lor!Ce trist este ca s-au dus in Germania cand de fapt sunt multi ale caror origini au fost nu neaparat din Germania. Dupa 800 de ani…Transilvania apierdut enorm..ce-au lasat in urma ,peste 300 de biserici fortarete, cea mai mare concentrare de acest gen din lume !!!!