fbpx
18.7 C
Cluj-Napoca
AcasăȘTIRI HUNEDOARAMonumente istorice ale Hunedoarei, prezentate de Muzeul din Deva: Turnul-donjon de la...

Monumente istorice ale Hunedoarei, prezentate de Muzeul din Deva: Turnul-donjon de la Răchitova

Publicat în

spot_img
spot_img

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva prezintă în cadrul proiectului online Un monument pe săptămână, un alt monument deosebit al județului Hunedoara.

Descrierea monumentului este realizată în rândurile de mai jos de dr. Daniel I. Iancu, cercetător științific III, Secția de Istorie și Artă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Turnul de la Răchitova

„Monumentele de pe teritoriul județului Hunedoara sunt celebre, fie că vorbim despre culturi neolitice, cetăți dacice, castre și așezări romane, turnuri-donjon sau fortificații medievale și ajungând până la construcții din epoca modernă sau contemporană. Printre aceste monumente se numără și turnul-donjon de la Răchitova, localitate ce îndeplinește administrativ și rolul de reședință de comună.

Menționat de foarte multe ori în istoriografia referitoare la perioada medievală, promovat în ghiduri turistice, cercetat de specialiștii în domeniu, dar marginalizat oarecum din punctul de vedere al restaurării lui, monumentul atrage atenția celor care ajung în localitatea mai sus amintită și atestată documentar la 1360. Considerat „ruina unui turn de pază, înconjurat cu șanțuri, construit în secolul al XIV-XV-lea de către cneji locali”, mai precis aparținând familiei Mușina (Octavian Floca în Hunedoara. Ghid al județului, Deva, 1969, p. 224), monumentul nu apare în acte mai mult sau mai puțin oficiale și a fost cercetat din punct de vedere arheologic abia în anul 1970 de către Radu Popa. În urma acelui sondaj, care a vizat mai multe Cetăți din Țara Hațegului este publicat un articol în revista Buletinul Monumentelor Istorice an. XLI, nr. 3, 1972, p. 54-66, unde regăsim și precizări legate de turnurile de observație și pază, puse „în legătură cu drumurile ce treceau peste munte”. Concluzia istoricului este însă că ele „nu au fost altceva decât turnuri-locuință, exemplare ale Wohntürm-elor sau donjoanelor izolate cum li se mai spune în literatura de specialitate, răspândite pe aproape întreaga suprafață a Europei din primele 2-3 veacuri ale mileniului” și „au reprezentat locuințe fortificate, cu caracter temporar, folosite în momente de primejdie de către familiile cneziale românești din Țara Hațegului și totodată ca loc de păstrare a unor bunuri de valoare deosebită”.

Cercetări și concluzii mai ample le regăsim la Adrian Andrei Rusu, care menționează că mica fortificație, din punctul de vedere al dimensiunilor, „se compune dintr-un turn-donjon central (…) cu bază rectangulară și patru nivele. Latura de nord a turnului s-a prăbușit după mijlocul secolului XX. Un ancadrament de intrare din piatră fasonată a fost găsit prin cercetarea arheologică, dar a rămas nepublicat. A fost înconjurat spre vest de un val de pământ și șanț (l. = 4 m), care a suferit apoi o astupare și refacere de val cu palisadă, la 30 m distanță. Inițial a avut circa 150 m2, ulterior a ajuns la 500 m2. În interior nu s-au descoperit decât câteva fragmente ceramice de secol XIV” (Castelarea carpatică. Fortificații și cetăți din Transilvania și teritoriile învecinate (sec. XIII-XIV), Cluj-Napoca, 2005, p. 529)”.

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați propunerea de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de Facebook și pe site-ul instituției.

Ioana Pop

Articole recente

Goluri multe și două intervenții VAR în meciul dintre U Cluj și FC Hermannstadt

În fața a aproximativ 5 mii de spectatori, U Cluj a învins cu 3-1...

24 iunie – Ziua Universală a Iei

Un promotor consecvent al costumului popular a fost Casa Regală a României.

Poliţiştii atrag atenţia asupra unei noi metode de înşelăciune, denumită „Coletul”

Oamenii primesc prin curier cotele nesolicitate, pentru care li se cer câteva sute de lei, obiectele din pachet valorând mult mai puţin

Cod galben de viituri pe râuri din 24 de judeţe, până luni

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, duminică, o atenţionare Cod galben de inundaţii şi viituri pe râuri din 24 de judeţe, valabilă în următoarele 22 de ore.

Mai multe articole de același fel

Urs brun filmat la bălăceală în Parcul Naţional Retezat

Un urs brun a fost surprins la o scăldătoare de o cameră de supraveghere amplasată de rangeri în Parcul Naţional Retezat, specialiştii afirmând că prezenţa animalului sălbatic de mari dimensiuni în zonă este dovada că habitatele acestuia sunt într-o stare bună de conservare,