Aproape 700 de infractori periculoși au fost liberați condiționat în primele șase luni ale anului. De fapt, pentru a fi riguroși, cifra exactă, furnizată de Administrația Națională a Penitenciarelor, este de 697 de persoane, toate cu probleme grave de adaptare și readaptare la condițiile din societate. Mai mult de o treime dintre deținuții liberați înainte de vreme sunt condamnați pentru omor, iar peste 100 pentru viol. Nu vom insista prea mult asupra teoriilor din sfera psihologiei care susțin că violatorii nu pot fi niciodată reintegrați în comunități pentru că, în condițiile date, nici nu contează.

Dacă ar fi să facem un bilanț al liberărilor condiționate, trebuie să spunem că din 2016 și până acum, 10.833 de persoane condamnate pentru infracțiuni împotriva integrității fizice a semenilor (omor, viol, tâlhărie) au fost puse în libertate, iar dintre cei 1.841 liberați condiționat anul trecut, 4 aveau condamnări pe viață.

Peisajul general este, așadar, unul foarte îngrijorător. Dar și mai îngrijorător e faptul că toți acești infractori n-ar mai fi văzut lumina zilei de dincolo de gratii dacă n-ar fi existat un tip anume de comuniune între judecători, avocați și infractori. E exact scenariul care se întâmplă în cazul rețelelor de trafic de persoane, unde conlucrează colegial proxeneți, polițiști, judecători și, de ce nu, autorități ale statului.

Evident, e foarte greu de probat această teorie, aruncată în spațiul public în mod repetat, dar pe de altă parte, teoria aceasta e singura care explică natura înfloritoare a destinului infracțional autohton.

Mai multe surse, publice și confidențiale, susțin că există în anumite judecătorii din țară adevărate colaborări între cei care și-au făcut un destin din a respecta legea și cei care și-au făcut un scop din a o încălca. Și un astfel de caz se conturează acum la Bistrița, destinația de tranzit a mai multor infractori periculoși, care par să-și dorească a fi judecați de cineva… anume. Și apoi liberați condiționat…

Drumul către Bistrița

Un fapt remarcabil sau doar o stranie coincidență face ca în ultimii ani, mai mulți infractori periculoși din mai multe județe, inclusiv din Capitală, să ajungă la judecată în fața unei instanțe din Bistrița Năsăud. La cererea lor.

Traficanți de oameni, de droguri, hoți și alte categorii de infractori foarte periculoși, de cele mai multe ori, membri ai unor rețele de crimă organizată, fac eforturi pentru a ajunge la Penitenciarul Bistrița și la Judecătoria Bistrița, pentru a-și primi sentințele care le decid parcursul infracțional viitor.

Penitenciarul Bistrița

Consiliați de niște avocați binevoitori, aceștia iau drumul Bistriței cu ferma convingere că, la finalul deranjului, vor fi eliberați condiționat.

O instanță cu lipici…

Și există nu un precedent în acest sens, ci o sumă de precedente, care probează în fața oricărui deținut cu apetență pentru libertate că merită să investească niște bani sau chiar să deschidă procese de divorț la Judecătoria Bistrița, pentru a obține transferul din penitenciarul în care a fost închis inițial, pentru ca dosarul lui să ajungă sub ochii unui judecător nu foarte aspru, care înțelege că deținutul, oricât ar fi de periculos, merită retrimis în comunitate, unde mai are încă o dată șansa de a demonstra ce poate și ce știe. De obicei, a doua șansă în cazul deținuților periculoși e inutilă și produce victime.

De altfel, Portalul Instanțelor de Judecată arată faptul că, de fiecare dată când infractorii sunt evaluați de Completul 3, aceștia ajung în cele din urmă să fie liberați condiționat.

Zorică Daniel și Mustafa Nuridin, condamnați pentru trafic de minori, tentatie de omor și furt calificat, eliberați de Completul 3 în anul 2019


Site-ul Lege și Ordine enumeră, într-un articol dedicat rețelei de liberări condiționate de la Bistrița, mai multe nume de infractori periculoși, care au fost eliberați de un anume judecător.

Vorbim despre: “Elekes Ion și Tomescu Petrică, condamnați în dosare diferite pentru furt calificat și tentativă de omor, eliberați condiționat în 2017, Iancu Nicu, zis “Nicu Gunoieru”, Traficant de droguri pus în libertate în septembrie 2018, care a coordonat propria rețea de distrubuție a drogurilor în zona Gării de Nord București, Munteanu Iulian Gabriel Nicu, Zorică Daniel, Mustafa Nuridin, condamnați pentru trafic de minori, tentative de omor și furt calificat, eliberați în 2019 și Stan Gheorghe, zis Bulgaru, membru al clanului Carani din București, Popa Petrișor, alias Suzuki, ambii eliberați în 2019”.
Citat din site-ul Lege și ordine din Bistrița.

Aceeași sursă susține că infractorii sunt consiliați de o serie de avocați, care se laudă că ar avea intrare la judecători indulgenți.

Din breasla avocaților chiar se găsesc binevoitori care îi îndrumă pe pelerini pe calea spre eliberare și o amintim deocamdată pe Maria Cristina Moldovan din Baroul Bistrița Năsăud. (…) Apoi îi sfătuiesc să solicite liberarea condiționată prin mai multe cereri, iar în dosare să fie reprezentați exclusiv de avocații din oficiu din săptămâna respectivă”, arată sursa menționată mai sus.  

Judecătorul la care se face referire în toate aceste spețe, cel care ar fi dispus eliberarea condiționată a mai multor infractori periculoși, este chiar vicepreședintele Judecătoriei Bistrița, Cătălin Croitoriu, un personaj foarte discret, despre a cărui activitate și avere nu există multe informații publice.

Extras din organigrama Judecătoriei Bistrița

Potrivit declarației de avere, judecătorul Croitoriu Cătălin are în posesie două autoturisme, cumpărate în 2004 și 2011 și un apartament în municipiul Rădăuți. Soția sa lucrează tot la Judecătoria Bistrița, unde ocupă poziția de grefier. Judecătorul are un salariu anual de 114.383 lei.

Declarația de avere a judecătorului Cătălin Croitoriu pe anul 2019

Acuzațiile locale sunt foarte clare: vorbim despre o rețea care facilitează liberarea condiționată pentru mai multe personaje cu un trecut infracțional uneori monstruos. Se pare că s-ar ști despre această rețea în lumea interlopă și că, prin intermediul unor avocați, aceștia ajung la mâna unei instanțe indulgente, care îi și salvează.

De altfel, și Gazeta de Bistrița a prezentat anul trecut cazul înfiorător al unui grup infracțional foarte periculos, care a fost pus în libertate, printr-un concurs al cererilor de abținere, iar numele judecătorului bistrițean Cătălin Croitoriu apare din nou.

I-au salvat, dar s-au și abținut

Vorbim, așadar, despre un grup infracțional organizat, compus din trei persoane, pus sub arest preventiv de un magistrat din Judecătoria Bistrița, sub acuzația de complicitate la furt calificat pentru trei fapte, dar și pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, după ce în locuința unuia dintre infractori fusese găsit un pistol cu cinci cartușe.  

Toți cei trei infractori erau recidiviști, având condamnări pentru înșelăciune și furt calificat, infracțiuni contra patrimoniului, vătămare corporală și tentativă de tâlhărie calificată. Pe timpul derulării procesului, cei trei infractori nu au recunoscut faptele și au făcut uz de dreptul la tăcere.

În continuare, lucrurile s-au derulat halucinant: pe 21 martie s-a prelungit arestarea preventivă cu alte 30 de zile, la care s-a depus contestație. Judecătorul Mircea Cristian Chișbora a formulat o cerere de abținere, iar cauza a fost amânată pentru data de 02 aprilie 2019. Pe 1 aprilie 2019, a fost admisă cererea formulată de judecătorul Chișbora și s-a amânat judecarea contestației la arestarea preventivă în data de 8.04.2019.

Cererea de abținere din partea judecătorului a fost cel puțin ciudată pentru opinia publică din Bistrița și nu s-au putut face decât speculații pe marginea faptului că, în calitate de procuror, judecătorul ar fi anchetat cândva pe vreunul dintre infractori. Într-un final, cei trei inculpați, Menyhart, Socaciu și Truță, au fost eliberați, sub motivarea că aceștia nu prezintă pericol social și pot fi puși în libertate.

Lucrurile au fost manevrate în așa fel încât acestora le-a expirat mandatul de arestare preventivă și în fața unei asemenea situații judecătorul a fost obligat să-i pună în libertate fără luarea unei alte măsuri preventive în ceea ce-i privește, arest la domiciliu sau control judiciar.

Dosarul ajunge, însă, la Tribunalul Bistrița-Năsăud și, în aceeași zi, un judecător decide că sunt întemeiate cererile de abținere în cauză formulate de judecătorii Vîntu Ana-Maria – vicepreședinte la Judecătoria Bistrița, și Croitoriu Cătălin – președinte la aceeași instanță, și drept urmare desemnează Judecătoria Beclean ca instanță competentă să soluționeze cauza, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive (arestarea preventivă) privindu-i pe cei trei inculpați.

Decizia a fost pronunțată în camera de consiliu, fără cale de atac. În cele din urmă, cei trei infractori au fost eliberați, fără a li se recunoaște nici măcar calitatea de membri ai unui grup infracțional organizat.

În loc de concluzie

În general, este foarte greu de probat colaborarea dintre oamenii care fac justiția și cei care o batjocoresc, dar sunt situații, cum este aceasta, în care o anume afinitate se poate constata.

Iar fluxul constant de pușcăriași în căutarea liberării condiționate către o instanță anume poate însemna și asta: că indulgențele se pot obține, dacă găsești rețeaua potrivită și oamenii care să te consilieze.

Din păcate, cei care beneficiază de aceste indulgențe sunt cei care produc, nu mult mai târziu, noi și noi tragedii în societate. Tragedii pentru care cel care acordă indulgențele nu este aproape niciodată tras la răspundere.

o investigație realizată de Carmen Dumitrescu pentru PressHub.

Jurnalist de investigație și autor. Carmen Dumitrescu este Co-fondator al publicației Liber în Teleorman, corespondent Europa FM, colaborator al mai multor site-uri de știri. Absolventă a programului pentru jurnaliști de investigație “Edward R. Murrow”, finanțat de guvernul SUA. Specializare în Fact-Checking la Poynter Institute, Florida. Autoarea a cinci cărți de beletristică, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind romanul Cei Care Nu Mint.

Publicaţia Știrile Transilvaniei se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului. Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.