fbpx
18.7 C
Cluj-Napoca
AcasăȘTIRI BRAȘOVPelerinajul la Sâmbăta de Sus, de hramul Mănăstirii Brâncoveanu, cu măsuri de...

Pelerinajul la Sâmbăta de Sus, de hramul Mănăstirii Brâncoveanu, cu măsuri de prevenire a infectării cu COVID-19

Publicat în

spot_img
spot_img

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului aduce în fiecare an un număr mare de credincioși la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov, cu prilejul hramului mănăstirii.

În acest an, autoritățile locale au prevăzut o serie de măsuri pentru siguranța pelerinilor având în vedere pandemia de coronavirus.

Comitetul Local pentru Situații de Urgență Sâmbăta de Sus a decis că, în zilele de 15 și 16 august, între orele 8.00 și 14.00, se interzice accesul autovehiculelor de orice fel și orice activitate economică în interiorul și în proximitatea Mănăstirii Brâncoveanu.

În perimetrul mănăstirii este obligatorie purtarea măștii de protecție, cu excepția copiilor sub 5 ani.

Potrivit site-ului mănăstirii, istoria Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus începe la jumătatea secolului al XVII-lea. În 1654, satul şi moşia din Sâmbăta de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, bunicul lui Constantin Brâncoveanu, care a construit o bisericuţă din lemn pe valea râului Sâmbăta. Pe locul acesteia, în jurul anului 1686, primul ctitor, domnitorul Constantin Brâncoveanu a zidit a doua mănăstire în piatră.

Mănăstirea a fost distrusă în anul 1785. După dărâmarea mănăstirii, palatul brâncovenesc din Sâmbăta de Sus, aflat la 10 kilometri de mănăstire, a fost locuit vremelnic de urmaşi ai familiei Brâncoveanu. Aceştia au stăpânit domeniul până la reforma agrară din 1922, când Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brâncovenesc împreună cu ruinele şi toată incinta mănăstirească de la Sâmbăta de Sus.

Al doilea ctitor la Mănăstirii Brâncoveanu a fost mitropolitul Nicolae Bălan, care a început restaurarea bisericii în anul 1926. Sfinţirea a fost făcută în anul 1946, după război. Mitropolitul Nicolae Bălan a păstrat în interiorul bisericii pictura veche.

Al treilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu a fost mitropolitul Antonie Plămădeală, arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului între anii 1982 -2005, care a rezidit din temelie incinta Mănăstirii Brâncoveanu, lucrare începută în anul 1985 sub coordonarea arhitectului Nicolae Diaconu, urmărind să se păstreze stilul brâncovenesc.

Mănăstirea Brâncoveanu are două hramuri – “Izvorul tămăduirii” și „Adormirea Maicii Domnului”.

(SURSA FOTO: Facebook / Manastirea Brancoveanu – Sambata de Sus)

Ioana Pop

Articole recente

Goluri multe și două intervenții VAR în meciul dintre U Cluj și FC Hermannstadt

În fața a aproximativ 5 mii de spectatori, U Cluj a învins cu 3-1...

24 iunie – Ziua Universală a Iei

Un promotor consecvent al costumului popular a fost Casa Regală a României.

Poliţiştii atrag atenţia asupra unei noi metode de înşelăciune, denumită „Coletul”

Oamenii primesc prin curier cotele nesolicitate, pentru care li se cer câteva sute de lei, obiectele din pachet valorând mult mai puţin

Cod galben de viituri pe râuri din 24 de judeţe, până luni

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, duminică, o atenţionare Cod galben de inundaţii şi viituri pe râuri din 24 de judeţe, valabilă în următoarele 22 de ore.

Mai multe articole de același fel

Târg de Sânziene cu meșteșugari locali la Râșnov

După succesul Târgului de Florii, 21 de meșteșugari iscusiți din Râșnov și Țara Bârsei vor fi prezenți în Piața Unirii din Râșnov la Târgul de Sânziene, sâmbătă 22 iunie în intervalul 10:00 - 20:00, cu produse diverse precum îmbrăcăminte, accesorii, piese de decor, bunătăți dulci și sărate.