Dedicatie: Tuturor celor pasionati de arta si tuturor creatorilor.

Educatia universitara a lui Steve Jobs a fost cam de un an. Atat, un an. Dupa care a renuntat.

Intre putinele cursuri pe care le-a urmat a fost cursul de caligrafie. A insistat intotdeauna dupa aceea ca acel curs de caligrafie a contant enorm in filosofia si succesul sau ca entrepenor si inovator in calculatoare. Primul calculator Mac a inclus trei tipuri noi de fonturi de caractere proiectate de insusi Jobs: Geneva, Toronto, si Chicago. Intr-un discurs devenit clasic pe care l-a dat la Stanford University in 2005, el a spus urmatoarele despre acel curs de caligrafie (https://news.stanford.edu/news/2005/june15/jobs-061505.html):

“Reed College at that time offered perhaps the best calligraphy instruction in the country. Throughout the campus every poster, every label on every drawer, was beautifully hand calligraphed. Because I had dropped out and didn’t have to take the normal classes, I decided to take a calligraphy class to learn how to do this. I learned about serif and sans serif typefaces, about varying the amount of space between different letter combinations, about what makes great typography great. It was beautiful, historical, artistically subtle in a way that science can’t capture, and I found it fascinating.

None of this had even a hope of any practical application in my life. But 10 years later, when we were designing the first Macintosh computer, it all came back to me. And we designed it all into the Mac. It was the first computer with beautiful typography. If I had never dropped in on that single course in college, the Mac would have never had multiple typefaces or proportionally spaced fonts. And since Windows just copied the Mac, it’s likely that no personal computer would have them. If I had never dropped out, I would have never dropped in on this calligraphy class, and personal computers might not have the wonderful typography that they do. Of course it was impossible to connect the dots looking forward when I was in college. But it was very, very clear looking backward 10 years later.”

Steve Jobs nu a fost obsedat doar de crearea unor fonturi noi, a unor interfete grafice cat mai atractive pentru calculatoarele sale chiar si atunci cand ele au ridicat noi bariere ingineresti (de exemplu, rotunjirea colturilor de la dreptunghiurile pentru desktop), sau de eleganta cutiilor de carton in care sunt vandute calculatoarele sale, dar in general, Jobs a fost mereu manat de dorinta de a contopi ingineria cu artele. Tot el a spus ca “It is in Apple’s DNA that technology alone is not enough—it’s technology married with liberal arts, married with the humanities, that yields us the results that make our heart sing.”

Pe scurt, tehnologia trebuie sa ne “faca inima sa cante”, nu doar sa rezolve cat mai bine si mai ieftin problemele concrete din viata de zi cu zi.

Educatia creativitatii

Studiul artelor de catre fiecare din noi este important din cel putin doua motive: ne ajuta sa cream lucruri utile si frumoase, dar dincolo de asta, ne educa si ne dezvolta creativitatea. Daca Steve Jobs ne-a convins ca un produs tehnologic este cu atat mai valoros (adica scump) cu cat este mai frumos (iar firma sa Apple a ajuns recent la o capitalizare de 2 trilioane de dolari, cam de cinci ori GDP-ul Romaniei), creativitatea este motorul progresului. “Designed in California, made in China” imprimat pe un produs inseamna ca la fiecare dolar incasat, cam nouazeci – nouazeci si cinci de centi se duc in California iar restul in China. Astea sunt regulile simple ale progresului, si de aceea creativitatea este asa de importanta.

Extrem de rar, cineva ca Steve Jobs, reuseste sa aseze un pod peste prapastia intre stiinte / tehnologie si arte. Un pod care leaga precizia legilor naturii de emotia data de frumos. Inainte de Jobs a fost Leonardo da Vinci. Steve Jobs a facut legatura transformand imaginea calculatoarelor sale (cutia de plastic dar si afisarea software-ului) in mici bijuterii de frumusete. A fost extrem de atent cu toate detaliile (precum colturile rotunjite ale desktop-ului) pentru ca a inteles ca grija pentru detalii sunt un pas important spre frumos.

M-am intrebat deseori ce alte modalitati exista de a lega stiintele / tehnologia cu artele. Mai ales dand utlizatorului, de exemplu programatorului, posibilitatea nu doar de a crea un program nou, dar de a crea si frumusete. Sau altfel spus: ce frumusete corespunde logicii care care sta la baza unui program de calculator. Lumea vorbeste deseori de frumusetea matematicii. De eleganta unei solutii. De fiorul de satisfactie pe care il ai atunci cand rezolvi o problema complicata. (Celebrul psiholog si profesor maghiaro-american Mihaly Csikszenmihalyi numeste flow aceasta stare de satisfactie.)

Pe scurt, cum putem prezenta si transmite altora starea de emotie traite atunci cand cream solutii noi?

Ca profesor, intrebarea mi s-a parut intotdeauna importanta din punct de vedere pedagogic. In primul rand pentru a atrage si motiva elevii sau studentii aflati la inceput de drum. Cum castigi entuziasmul elevilor atunci cand le predai prima ora de statistica? Sau de programare? Sau de matematici speciale? In al doilea rand mi se pare important pentru a mentine ridicata motivatia celor angrenati intr-un proiect, mai ales cand apare oboseala, rutina, si plictiseala. Si in final, cum putem pregati elevi si studenti mai creativi? Mai curajosi in a explora rational noul? Creativitatea este strans legata de emotie, si reusind sa cream o punte intre logica si emotie am reusi sa legam strans matematica / tehnologia de creativitate.

Lucrurile nu sunt de loc simple. Sa ne gandim doar la faptul ca logica si emotiile sunt procesate de parti diferite ale creierului uman. Si desigur faptul ca in scoala educatia celor doua sunt cvazi-separate: matematica / tehnologia sunt obiectele scolilor reale (science), pe cand artele sunt separate.

Vorbeam recent cu cineva care are un studiou de arte, unde ofera lectii de desenat si pictura. Dansa mi-a spus ca a reusit dintr-un oras intreg sa atraga doar cinci copii pentru grupa ei. Nu a existat practic nici un interes din partea parintilor pentru a-si incuraja copiii sa studieze artele, caci nu i-au vazut nici un fel de utilitate in viata. “Desi”, mi-a spus persoana cu studioul, “arta este ceea ce ne dezvolta creativitatea. Desi fiecare copil se naste cu capacitatea de a fi creativ, ea ii este uscata in mare parte de scoala”. Sunt perfect deacord cu ce a spus dansa. Scoala deseori impune prin manuale, culegeri, programe unitare, etc. un mod de invatare care incurajeaza repetitia unor concepte standard si descurajeaza orice abatere de la ele. Speculez spunand ca in afara de orele de desen si de compunere nu exista in scoli nici un fel de alte activitati care se cultive creativitatea copiilor si a tinerilor. Ori competitia viitorului este una a creativitatii, nu a repetitiei mecanice.

I-am spus doamnei (cu studioul de arte) ca nu vad nici o posibilitate realista ca scolile sa devina in curand altceva de cat ce sunt acum. Nu vad prin ce mecanism ele ar deveni cultivatoare de creativitate. Birocratia este sufocanta. Centralismul impiedica de-facto orice schimbare, oricat de mica. Lumea este prea incrancenata spre domeniile care se leaga imediat de castigurile banesti, fara a fi preocupati de viitor si cum va arata el maine. De aceea, educatia creativitatii va ramane in continuare ad-hoc. Cam de genul – ori te-ai nascut cu ea, ori nu. Chiar daca fiecare om are capacitatea de a fi creativ, ea va ramane neexplorata, si exact cum a spus si dansa, se va atrofia tot mai mult pe masura ce individul imbatraneste.

Tocmai pentru ca scoala nu va fi (in curand) un factor important in educatia creativitatii copiilor si a tinerilor, cred ca este o oportunitate grozava pentru dezvoltarea de activitati antreprenoriale noi. De genul unor grupe de copii care sa invete imbinand matematica / tehnologia cu arta. Nu este simplu de facut. Eu ma gandesc de vre-o cincisprezece ani la asta, si inca nu am un raspuns bun. Dar cine va da peste solutia buna, ei, acela, nu doar va schimba educatia din radacini, dar va pune una din caramizile la temelia educatiei pentru viitor.

Pana atunci, repetam la infinit din manuale si culegeri.                            

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania