Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva aduce în atenția publicului o nouă publicație științifică, în cadrul proiectului său on-line Publicații ale cercetătorilor științifici din cadrul instituției  muzeale:

Este vorba despre Monografie istorico-etnografică a localității Sarmizegetusa, Deva, 2012, autori: Gică Băeștean, Tiberiu Albulescu.

“Monografiile dedicate micilor localități au devenit în ultimele decenii o preocupare a administrațiilor locale, în multe dintre cazuri apelându-se la specialiști în domeniu, ceea ce a condus la îmbogățirea cunoștințelor despre zone ignorate sau tratate superficial de către istoriografie.

În această categorie se încadrează și volumul realizat de către cercetător științific dr. Gică Băeștean, șeful Secției de Arheologie de la Sarmizegetusa, aparținând Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, și de profesorul Tiberiu Albulescu (1949-2011), care din păcate nu a mai avut ocazia să participe la lansarea ediției menționate. După cum specifică, în Prefață , Gică Băeștean, de-a lungul timpului istoricii au fost interesați aproape exclusiv de antichitate, „ca și când această așezare nu ar fi cunoscut decât o singură etapă în procesul evolutiv, urmată de un hiatus medieval – modern, apărând brusc din nou o dată cu zorii epocii moderne și contemporane… Ca și când o așezare, o localitate nu ar însemna decât luxul și opulența unor clădiri sau instituții imateriale sau intangibile” (p. 3).

Dar viața localității nu a încremenit ci s-a adaptat secole după secole. O asemenea „viziune lărgită”, propusă inițial de către Tiberiu Albulescu, s-a concretizat în volumul la care ne referim. Acesta redă aspecte privind, evident, antichitatea, dar și evul mediu, epoca modernă, cea contemporană, etnografia locului, precizări despre încadrarea geografică, dar și relatări despre „ce a însemnat muzeul local de la înființare până acum”. Unele specificități sau perioade din istoria localității sunt redate „recurgând la oamenii locului, prin informații sau fotografii vechi” (p. 10).

Volumul dedicat fostei localități Grădiște mai cuprinde, pe lângă Prefața amintită, o Introducere, anexe, Bibliografia absolut necesară, dar și Ilustrații care constituie o bază documentară care se va dovedi extrem de utilă cercetărilor viitoare. Cele șapte capitole menționează, descriu, aprofundează aspecte de geografie, arheologie, etnografie, viață social-economică, evenimente politice, edificii, evoluția administrativă și, implicit, transcrierea copiei după Hotărârea Consiliului de Miniștri, adoptată în data de 14 aprilie 1932, prin care s-a încuviințat „schimbarea numelui comunei Grădiște din jud. Hunedoara în acela de Sarmizegetusa” (p. 158).

Ceea ce ar mai trebui precizat este faptul că ultimul capitol amintește de personalitățile care au vizitat localitatea, muzeul și situl de la Sarmizegetusa: regele Carol al II-lea, regele Mihai I, dr. Petru Groza, Lucian Blaga, Constantin Brâncuși, Nicolae Iorga etc. Nu au ocolit zona nici Nicolae Ceaușescu sau Ion Iliescu”, prezintă dr. Daniel I. Iancu, cercetător științific, Secția de Istorie și Artă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane.

Prezentarea volumului amintit poate fi urmărită pe pagina de Facebook a muzeului și pe site-ul instituției.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania