Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva propune publicului un alt monument hunedorean deosebit, în cadrul proiectului său on-line “Un monument pe săptămână”: Turnul-cetate de la Crivadia.
„Monument istoric de categoria A, turnul de la Crivadia, comuna Bănița, județul Hunedoara, atrage atenția celor care trec prin apropierea lui. Deși încadrat în categoria „cetate”, rolul acestui turn a fost acela de a supraveghea calea de acces dinspre Țara Românească și Transilvania.
Cercetătorii îl plasează mai degrabă în categoria „turnurilor singuratice, cu aparență de donjoane”, destinația lor principală fiind aceea de control și observare a drumurilor principale (Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatică. Fortificații și cetăți din Transilvania și teritoriile învecinate, sec. XIII-XIV, Cluj-Napoca, 2005, p. 187). Monumentul reprezintă însă și un reper cronologic pentru alte turnuri de acest fel în primul rând datorită gropii fostei cisterne din incintă, deoarece există informații documentare certe despre faptul că acesta „a fost construit abia în al treilea deceniu al secolului al XVI-lea” (p. 230).
O descriere amănunțită găsim și în Județul Hunedoara. Monografie (vol. 1, Deva- Iași, 2012, p. 156): „Turnul de la Crivadia este situat în apropierea satului omonim pe drumul spre comuna Băniţa, pe valea râului Merişor. A fost construit din piatră de calcar extrasă din împrejurimi, iar zidurile sale ating încă pe alocuri înălţimea de 20 m. Turnul este de plan circular, cu diametrul de 13 m, iar la exterior este tencuit. Intrarea era situată în partea de nord, la 4 m înălţime de pământ şi pentru acces se folosea o scară. În jumătatea de vest are şapte deschideri de tragere cu ambrazuri evazate spre interior, situate la o distanţă de aproximativ 1-1,5 m unul de altul, iar în cea de est este protejat natural datorită terenului accidentat, ceea ce a făcut inutilă practicarea în zid a unor deschideri de tragere suplimentare. Turnul avea şi un coronament uşor scos în consolă şi, foarte probabil, creneluri la care se ajungea pe un drum de strajă de lemn. În interior este posibil să fi avut cisternă, singura urmă vizibilă astăzi fiind o groapă. Era prevăzut şi cu un drum de strajă de lemn, astăzi dispărut, cu parapetul lat de 1 m şi înalt de 0,8 m”.
Anul ridicării sale este, cel mai probabil, 1528, fiind construit la comanda voievodului Petre Pereny (1526-1529), și având și rol de punct vamal. Neutilizat timp de câteva secole, turnul de la Crivadia a fost restaurat în anul 1961″, dr. Daniel I. Iancu, cercetător științific III, Secția de Istorie și Artă a MCDR.
Toate aceste detalii împreună cu imagini ale monumentului pot fi găsite pe pagina de Facebook și pe site-ul instituției
(FOTO: Daniel I. Iancu)
