Incepand de miercuri, saptamana viitoare, 26 august 2020, voi avea o emisiune saptamanala la Stirile Transilvaniei TV.

Va fi o emisiune despre educatie.

M-am gandit sa-i spun simplu „Despre educatie cu Alex Doboli„.

In fiecare miercuri seara, de la ora 21 ora Romaniei, sau 2PM EST ora mea. Sunt deci in prime time. Cu cine ma bat pentru rating?

Sa-mi urez, break a leg.

Ca orice lucru nou, geneza acestei emisiuni a fost neasteptata si desigur neplanificata. Cu vre-o doua luni in urma, amicul meu din tara (Sorin I.) m-a intrebat daca n-as fi interesat sa host o emisiune la Stirile Transilvaniei TV. Ideea i-a venit in timp ce discutam despre presa, proiecte civice, habar n-am despre ce. I-am raspuns ca daca as face o emisiune ar fi despre ceva la care ma pricep foarte bine, de exemplu high tech si cercetarea in Computer Science si Engineering.

M-am jucat dupa aceea multa vreme cu ideea unei emisiuni despre high tech si cercetare. Sablonul de la care am pornit a fost serialul “Cosmos” a celebrului Carl Sagan. Este serialul cu care am crescut si care este si acum favoritul meu. Nothing beats “Cosmos”.

Mi-am stors creierii despre cum as putea face o emisiune despre minunatia si fascinatia high-tech-ului si a Computer Science urmand modelul serialelor din “Cosmos”. Totusi, Carl Sagan este dificil daca nu de-a dreptul imposibil de imitat: prezentarile sale, momentele in care medita la varii evenimente si idei, montajele spectaculoase (care adauga imagini la ideile sale) … si categoric, muzica. Muzica din serial parca te poarta in zbor, precum o nava spatiala, prin galaxii si univers.

Mi-am dat seama imediat ca nu am cum sa fac ceva consistent si de bun gust pornind de la sablonul lui “Cosmos”. Nu am prezentarile, timpul, resursele, nu am muzica. Nu am nimic. Si am abandonat ideea, desi ea mi-a revenit mereu, mereu in minte. Cred ca si acum, un coltisor al meu pastreaza cu sfintenie dorinta sa creez la un moment un serial despre despre high tech pornind de la “Cosmos”-ul lui Carl Sagan.

Ei, revenind la ideea unei emisiuni TV, am continuat sa fiu intr-o stare nedeterminata intre – pe de-o parte mi-ar fi placut sa give a shot la o emisiune TV, dar concret – despre ce, si desigur, cum?

Insa vorba populara, planificarea de acasa, nu se potriveste cu cea din targ.

In timp ce m-am tot jucat in mintea mea incercand sa combin high-tech cu sablonul lui Sagan, solutia mi-a venit pe neasteptate intr-o dimineata in timp ce taiam iarba din fata casei. Impingand la lawn mower, mi-am zis de-odata, “De ce sa nu facem o emisiune despre educatie?” Ma pricep la educatie, in fond asta este meseria mea. Si este un subiect asa de important pentru toti: ca suntem parinti, elevi sau studenti, ca suntem cadre didactice. Fiecare din noi avem ceva de spus, caci doar am mers cu totii la scoala. Au fost multe lucruri in scoala care ne-au placut, si care ne-au inspirat pentru toata viata noastra. La fel, sunt lucruri care nu ne-au placut, si pe care am vrea sa le vedem schimbate.   

Mi-am spus pe loc: Asta este emisiunea mea. M-am oprit imediat din tunsul ierbii, si i-am scris lui Sorin I. despre decizia mea de a face o emisiune saptamanala despre educatie. Sorin a vorbit cu Andrei, boss-ul nostru de la Stirile Transilvaniei, si gata … Incepem de miercuri, august 26 2020, ora 21, ora Romaniei, sau 2PM EST, ora mea. Titlul este a lui Sorin. L-am rugat sa-mi sugereze ceva simplu, nepretentios. Iar el a spus imediat: “De ce nu-i spui – Despre educatie cu Alex Doboli.” Si asta a ramas. Jackpot.

Ce NU va fi emisiunea         

Vreau ca emisiunea mea sa NU fie cateva lucruri clare:

1. In primul rand o emisiune cu iz politic, in care diversele neimpliniri ale invatamantului sa fie puse in carca diversilor ministrii ai educatiei si a diverselor guverne si partide politice. Asta nu inseamna ca eu nu am opiniile mele despre contributia fiecaruia pentru educatie. Insa, sunt deja destule alte emisiuni care fac asta cu insistenta. In plus, eu nu stiu cum sa avansez dintr-o stare in care tot ceea ce fac este sa-i enumar pe vinovati. Critica de dragul criticii nu este ceva care pe mine m-a inspirat vre-odata.
2. Nu vreau sa facem o emisiune in care sa aratam continuu cu degetul la cadrele didactice. Eu sunt la randu-mi cadru didactic. Asta este tot ce am fost dupa ce am terminat facultatea: sapte ani la “Politehnica” din Timisoara, si douazeci and counting la Stony Brook University, State University of New York. In tot timpul asta, nu am intalnit un singur cadru didactic care sa-si fi propus (cu buna stiinta) sa nu-si faca bine meseria. Lucrurile insa nu iasa intotdeauna asa cum am vrea, si spun asta din propria-mi experienta. Mi s-a intamplat nu o singura data sa plec de la ore cu camasa uda si lipita de spatele meu, pentru ca feedback-ul de la studenti (la sfarsitul semestrului) sa nu fie ceea ce am sperat sa fie. Chiar daca I gave my best shot, my best shot was not good enough. Sunt multe motivele pentru care nu rezonam intotdeauna si cu toti elevii / studentii nostrii. Profesorul care place unui elev, este dezagreat de altul. Pentru ca lucrurile sunt asa de complexe, nu cred ca trebuie sa ne lamentam continuu spunand (asa cum l-am auzit recent pe fostul presedinte Traian Basescu) ca invatamantul are hibele pe care le are din cauza ca este populat cu cei care au luat nota trei si patru la examenele de repartitie.
3. Nu vreau sa vorbim in emisiune pe un ton profesoral, adica de sus, ca si cum noi am avea the silver bullet la tot. Nimeni pe acest Pamant nu are the silver bullet. Exista probleme serioase in orice sistem de invatamant din lume, inclusive in Finlanda, Coreea, sau orice alta tara. Asta insa nu inseamna ca trebuie sa fim fatalisti, spunandu-ne ca It is what it is, sau pe romaneste – Asta este, atat se poate. Cred ca este important sa ascultam atent la ce ne spun elevii si studentii, parintii, alte cadre didactice, ca sa intelegem precis care sunt oportunitatile unde s-ar putea face mai bine cu resursele existente si in situatia curenta.       

Ce as vrea sa fie emisiunea

I-am lui Sorin I. cam asa: emisiunea se va realiza singura – functie de ce fel de emisiuni vom putea face, si de ceea ce lumea considera ca este util si interesant. Eu am la dispozitie un numar de building blocks: cadre didactice, fosti profesori, profesori universitari, directori de scoala, studenti si doctoranzi, elevi, parinti, prezentari si carti, absolventi, etc. etc. De aici si din tara. Insa cum se vor aseza si ordona aceste building blocks in schema emisiunii, ei, asta este ceva ce vom descoperi pe masura ce facem emisiunea.

Sunt insa cateva lucruri pe care – nu – vreau sa le imping sub pres. Ele ma intereseaza profund:

1. Sunt extrem de preocupat sa aflu despre educatia celor din familii si medii dezavantajate. Statisticile arata in continuare ca cei mai buni predictori ai succesului in viata sunt inaltimea la optsprezece ani si codul postal al zonei unde locuim. Pentru multi, talentul si munca sunt doar criterii secundare in stabilirea succesului in viata. Exista o diferenta enorma intre posibilitatile de educatie in orasele mari, cele mijlocii si mici, si la sat. As vrea sa intelegem concret, prin discutii, care sunt aceste diferente, si daca exista solutii reale la ele.
2. Sunt extrem de interesat sa aflu despre felul in care percep minoritatile oportunitatile de educatie pe care le primesc. Desi nu sunt neamt, eu am invatat la scoala germana din Hunedoara (Allgemeine Schule Nr. 7) pana la liceu, pe care l-am facut apoi in limba romana. M-am intrebat intotdeauna – De ce nu sunt mai multi nemti la liceul de matematica – fizica la care am mers eu? De ce nu sunt mai multi nemti din Hunedoara care merg la facultate? Oare are asta vre-o legatura cu faptul ca educatia in limba lor materna se incheia brusc in clasa a opta, asta punandu-i intr-un dezavantaj clar fata de restul? Ei, vreau sa discutam cum percep minoritatile posibilitatile lor de educatie din tara.
3. Si nu in ultimul rand, vreau sa identificam oportunitati punctuale in care putem face ceva care sa suplimenteze educatia prin scoli. Pot desigur (si mi-ar place enorm) sa dau o mana de ajutor. De exemplu, am dezvoltat in perioada pandemiei diferite module pentru elevi despre programarea calculatoarelor in limbajele C si Python, si apoi am proiectat cu elevi din Hunedoara, Bistrita, si Smithtown (NY) o aplicatie mobile pentru ajutorarea celor nevoiasi. Prin amabilitatea domnului primar de acolo, incercam acum sa folosim aplicatia in comuna Parva din Bistrita-Nasaud. Pe langa dezvoltarea de software, aceasta aplicatie este un exercitiu minunat in actiuni civice si activitati antreprenoriale. Cum putem ingloba astfel de module in proiectele si eforturile pe care scolile le desfasoara sau le planifica? Cum putem sprijini ideile altora?     

Cu aceste ganduri in minte, va propun sa construim impreuna o emisiune despre educatie in fiecare miercuri seara, de la ora 21 ora Romaniei, sau 2PM EST ora mea.

Sa-mi urez inca odata, break a leg.