“Trilogia transilvană”, de Miklós Bánffy, a primit din partea Uniunii Scriitorilor din România premiul pentru cea mai bună traducere, iar traducătorul Marius Tabacu a fost recunoscut drept cel mai bun din România în anul trecut. Potrivit unui comunicat al Uniunii Scriitorilor, juriul pentru decernarea premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2019 a fost alcătuit din Mihai Zamfir (preşedinte), Gabriela Gheorghişor, Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Ovidiu Pecican, Cornel Ungureanu şi Răzvan Voncu (membri).

Abonează-te la ȘTIRILE TRANSILVANIEI și pe GOOGLE NEWS

Romanul “Trilogia transilvană” a apărut, în ultimele două decenii, în engleză, franceză, spaniolă, germană, italiană şi olandeză, bucurându-se de o receptare entuziastă. Ediţia românească, în traducerea lui Marius Tabacu, include un Cuvânt înainte de Marta Petreu, un studiu introductiv şi un glosar, realizate de Lucian Nastasă‑Kovács.

Traducătorul Marius Tabacu este directorul Filarmonicii Transilvania din Cluj și un excelent vorbitor de limbă maghiară, iar cele trei volume ale romanului “Trilogia transilvană” au apărut la Editura Institutului Cultural Român (ICR).

Conform comunicatului de presă al Uniunii Scriitorilor, Dan Cristea a primit Premiul Naţional pentru Literatură. Printre cei care au fost premiaţi s-au numărat şi scriitorul şi eseistul Mircea Mihăieş, criticul literar Daniel Cristea-Enache sau poetul Ioan Moldovan.

  • Premiul pentru Cartea de Traduceri – Marius Tabacu, pentru traducerea din limba maghiară a volumelor I-III din “Trilogia transilvană” de Miklos Banffy, Editura Institutului Cultural Român.Premiul Special – Mircea Mihăieş, “O noapte cu Molly Bloom”, Editura Polirom;
  • Premiul pentru Cartea de Poezie – Ioan Moldovan, “Multe ar mai fi de spus”, Editura Cartea Românească;
  • Premiul pentru Cartea de Critică, Eseu şi Istorie literară – Daniel Cristea-Enache, “Linia de contur”, Editura Spandugino;
  • Premiul pentru Cartea de Debut – Cosmin Andrei Tudor, “Ochilor verzi”, Editura Cartea Românească;
  • Premiul pentru Cartea pentru copii şi tineret – Liviu Capşa, “Animale-fantezii adunate-n poezii”, Editura Neuma;

Comisia pentru minorităţi, compusă din Marko Bela (preşedinte), Dagmar Maria Anoca, Slavomir Gvozdenovici, Ivan Kovaci, Karacsonyi Zsolt (membri), a acordat premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2019 pentru cărţi în limbile minorităţilor naţionale:

  • în limba maghiară: Hajdu Farkas-Zoltan, “Csonkamagyar (Ciuntiţii)”, roman, Editura Bookart;
  • Premiul de Debut pentru o Carte în limba maghiară: Borcsa Imola, “Magnebehat (Magnebeşase)”, nuvele, Editura Erdelyi Hirado, Cluj-Napoca;
  • în limba ucraineană: Mihailo Voloşciuc, “Duşi mojei oberih (Pavăza sufletului meu)”, poezii, Editura R.C.R. Editorial;

Premiul pentru Cartea de Proză şi Premiul pentru Cartea de Teatru nu s-au acordat.

Autorii care au obţinut Premiul Naţional pentru Literatură nu mai sunt nominalizaţi la Premiile USR.

Totodată, juriul pentru decernarea premiilor Asociaţiei Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare (A.R.I.E.L.) pe anul 2019, alcătuit din Nicolae Manolescu (preşedinte), Dan Cristea, Nicolae Prelipceanu (membri), a stabilit următoarele:

* Cartea anului – Vasile Igna, “Periscop”, Editura Cartea Românească;

* Revista anului – “Mişcarea literară”, Bistriţa;

* Editura anului – Editura Junimea, Iaşi. 

Despre romanul “Trilogia transilvană”

Miklós Bánffy, conte de Losoncz (30 decembrie 1873, Cluj – 5 iunie 1950, Budapesta), scriitor, om politic şi grafician maghiar, a fost descendentul unei vechi familii de aristocraţi din Ardeal. După studii de drept la universităţile de la Cluj şi Budapesta şi un doctorat în drept şi ştiinţe administrative, este ales, în 1901, deputat în Parlamentul maghiar. Între 1912 şi 1918 a condus Teatrul Naţional şi Opera de Stat de la Budapesta, acordîndu-i, în această calitate, o susţinere importantă compozitorului Béla Bartók. Între aprilie 1921 şi decembrie 1922 a fost ministru de Externe al Ungariei. În 1926 s-a stabilit la Cluj, primind cetăţenia română. Îşi continuă activitatea pe tărâm cultural ca redactor-şef al revistei Erdélyi Helikon. În 1943 poartă discuţii secrete, la Bucureşti, cu Iuliu Maniu, în vederea unei ieşiri concomitente din război a Ungariei şi României, iar în 1944 pledează pentru ruperea de către Ungaria a alianţei cu Germania. În septembrie 1944 îl convinge pe Miklós Horthy să accepte evacuarea fără luptă a forţelor armate din Cluj, salvând astfel oraşul de la distrugere.

Castelul de la Bonţida al familiei Bánffy, cel mai mare complex de edificii în stil baroc din Transilvania, descris drept Versailles-ul ardelean, este jefuit şi incendiat de trupele germane în retragere. Expropriat în 1945 şi exclus din viaţa literară în 1946, a părăsit, în 1949, Clujul şi s-a alăturat familiei stabilite deja la Budapesta, unde se va stinge în anul următor. Conform propriei dorinţe, rămăşiţele sale pămînteşti au fost aduse în 1976 în cimitirul central Házsongárd din Cluj. Alături de “Trilogia transilvană”, publicată între 1934 şi 1940, opera sa mai cuprinde piese de teatru, între care “Legenda soarelui” (1906) şi “Marele senior” (1913), nuvele, precum şi lucrări de grafică.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania