O aşezare a dacilor liberi specializaţi în producţia de piepteni din corn de cerb a fost descoperită de arheologii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău (MJIAZ), pe teritoriul localităţii Pericei, informează AGERPRES.

Situl, de epocă romană, a ajuns în atenţia specialiştilor în urma unei descoperiri întâmplătoare a unui cuptor menajer, scos la lumină de amenajarea unei locuinţe în Pericei, anul 2002. Cercetările din acel an au mai scos la iveală şi alte complexe dacice – un bordei, un alt cuptor şi un atelier de prelucrare a cornului afectate şi acestea de lucrările edilitare. Ulterior, în anul 2008, MJIAZ a efectuat o săpătură sistematică pe proprietatea respectivă, identificând nu doar nivele de locuire din epoca romană. ci şi unul, anterior, din prima epocă a fierului şi altul, ulterior, din Evul Mediu târziu.

În toamna anului 2019, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău a reluat lucrările de săpături arheologice sistematice în situl Pericei-Gouţ, cercetări continuate şi în acest an.

“Am extins săpătura în această zonă cu potenţial arheologic deosebit şi în 2019 am săpat două casete, în suprafeţe relativ mari, de şapte pe 12 metri şi de opt pe opt metri, în care am găsit construcţii în care chiar se debita acel corn. Construcţia respectivă era tapetată efectiv, pe jos, cu un strat gros de 15-20 de centimetri de resturi de coarne de cerb. N-am reuşit în campania anului trecut să finalizăm cercetările, aşa că am continuat şi în acest an. Cu ocazia săpăturilor arheologice de la Pericei am găsit şi piepteni şi fragmente de piepteni, pentru că, de fapt acesta era produsul finit obţinut din coarne de cerb. Încă din vremea respectivă lumea avea cel mai probabil păduchi. Şi atunci, cea mai bună metodă de a scăpa de ouăle de păduchi era pieptenele de os, care până târziu, în secolul XX a fost utilizat de oameni. Mai apoi s-a făcut şi din corn de vacă, dar prima dată cornul de cerb era cel utilizat cu predilecţie la aşa ceva. A prelucra coarnele de cerb pentru a obţine piepteni nu era la îndemna oricui. Era în mod sigur o specializare destul de aprofundată şi serioasă în prelucrarea acestui corn şi numărul mare de resturi găsite ne arată că acestea provin de la zeci sau chiar sute de cerbi. Probabil că unele coarne au fost culese din pădure, iar altele sunt de la cerbi vânaţi. Am găsit şi alte oase de animale, care sunt foarte probabil de la cerbi. Ceea ce este iarăşi foarte interesant e faptul că am putut reconstitui etapele de realizare, de la debitarea cornului de cerb, la realizarea de lamele semifabricate, apoi la lamelele finisate deja, gata pentru transformarea în piepteni şi apoi faza finală, a realizării pieptenelui propriu-zis”, a declarat luni, pentru AGERPRES, Horea Pop, şef de secţie la Muzeul Judeţean.

Potrivit acestuia, aşezarea datează din secolele II-III, existând probabilitatea unor schimburi cu romanii din zona Porolissum.

“Dimensiunea mare a acestui proces local de prelucrare a cornului poate să ne ducă cu gândul că este o aşezare specializată în aşa ceva. Aşa cum sunt în zona Satu Mare, la Medieşul Aurit, aşezări de daci liberi specializaţi în realizarea ceramicii în mediul barbar sau tot în Satu Mare o aşezare de meşteri făurari, aşa probabil că şi aici este o aşezare specializată în prelucrarea cornului şi realizarea produselor finite, în special pieptenii din os. Am găsit şi aici dovezi ale ‘importurilor’ romane, ceea ce înseamnă că se realizau schimburi între Dacia Porolissensis şi zona barbară, aşezarea fiind datată undeva în secolele doi-trei, dar avem şi locuire de secolul IV”, menţionează Horea Pop.

Săpăturile au scos la iveală şi numeroase fragmente de ceramică dacică, ce poartă o “amprentă” locală distinctă, arheologul precizând că în compoziţia lutului au fost înglobate şi cochilii de melci, care şi astăzi se găsesc în zonă în număr mare.

“Noi vrem să stopăm deocamdată cercetarea anul acesta, deşi mai este destul de investigat. Vrem să facem măsurători geofizice, pentru a vedea cât de multe complexe arheologice există pe acest areal, care ocupă cel puţin două-trei hectare de teren, dacă nu mai mult. În funcţie de asta vom face anul viitor sondaje pentru a delimita mai bine situl şi pentru a vedea dacă situaţia din acest punct se verifică şi în acele zone, adică dacă găsim aceleaşi elemente, fragmente de coarne de cerb, pentru a fi siguri că aşezarea este una specializată prelucrarea cornului de cerb”, a conchis arheologul de la Muzeul Judeţean Zalău.

(FOTO: Horea Pop / Facebook)

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania