Vom incepe miercuri seara un nou mini-serial la Stirile Transilvaniei TV. De la ora 21.

I-am spus – “Hunedoara, incotro?”

Mini-serialul va fi din sase emisiuni. Una pe saptamana.

Despre educatia in municipiul Hunedoara, si masura in care ea poate deveni un parametru in punerea orasului pe un drum mai sanatos.

Vreau insa sa incep prin a-mi reaminti pe scurt contextul meu: eu sunt cetatean american, si viata mea este si va ramane aici. Totul, si din toate punctele de vedere. Familia mea si meseria. Cariera pe care o am este tot ce mi-am dorit. Nu am de gand s-o schimb cu nimic. Dar chiar cu nimic. Nici macar cu Casa  A …

Nu am si nu vreau nimic din Romania, in particular din Hunedoara. Vin uneori vara in tara ca turist cu pasaport american. Nu vreau sa schimb cu mana mea nimic in oras, nu vreau sa incep nici un proiect, si mai ales nu vreau sa dau in nimeni cu pietre. Nu fac politica.   

Si atunci de ce aceasta emisiune? Pentru ca m-am nascut si am crescut in Hunedoara, si ce ne leaga pe noi hunedorenii intre noi este dragostea pentru orasul de unde venim. Chiar daca el nu este nici Paris, nici New York City, nici macar Sibiu. Totusi asa cum este el, cu toate hibele si baiurile sale, este orasul nostru.

Ce incerc sa accomplish cu acest mini-serial?

Patru lucruri. Iata care sunt ele:

  • Sa identificam ceva important pentru si despre educatia din Hunedoara. Ceva care pluteste in aerul Hunedoarei, dar inca nu a fost articulat de nimeni.

Exact asa cum s-a intamplat si cu mini-serialul nostru anterior, “Educatia in perioada pandemiei COVID”: am pornit la drum crezand ca principala problema este lipsa tabletelor si a Internetului, ca sa ne dam seama ca mult mai acuta de cat asta este lipsa datelor de orice fel despre si in invatamant. Iar fara date nu se poate face absolut nici un fel de management, nici un fel de planificare eficienta. Este ca si cum n-ai avea partitura, dar vrei sa canti nu stiu care simfonie a lui ABC. Da, fiecare o va canta dupa urechea lui, asa cum crede el / ea. Oare ce va iesi? Rezultatele managementului fara date se vad acum, cand scolile incep sa se inchida.

  • Sa oferim lumii din Hunedoara ceva [ despre educatie ] la care ea sa se gandeasca. Am observat ca in viata mult mai important decat solutiile sugerate este sa convingi lumea sa se gandeasca intr-o directive sanatoasa. Nu sa-i spui ce anume sa faca, sa-i dai solutia mura-n gura. Ci s-o convingi sa priveasca spre un anumit orizont. Progresul vine intotdeauna din efortul colectiv si efortul evolutiv. El nu vine din “truismele” clamate de clarvazatori. Progresul este bottom – up, nu top – down. Progresul nu este produs de platforma / proiectul unui politician, indiferent cine ar fi el, atata timp cat lumea nu este pregatita sa produca transformarea propusa.

Hunedoara este de ani buni pe panta unui regres acut. Poate fi invatamantul si efortul larg o frana care intai sa opreasca regresul, si apoi sa imbunatateasca lucrurile? Nu doar in cosmetic, dar in esenta lor. Metaforic, poate Hunedoara visa dincolo de o pietonala? Sau asta este asimptota superioara de care nu poate trece?  

  • Sa-i punem in contact [ unii cu altii ] pe cei de calitate, dar care in prezent nu se vad si nu se aud. Hunedoara tacuta. Hunedoara este un micro-cosmos. Ca orice localitate, de-altfel. Are elite vizionare, antrepenori, intelectuali, tineret. Are vise si multe suferinte si frustrari.

Este discutabila masura in care structurile administrative, sindicale, si politice traditionale au fost in stare sa gestioneze eficient situatia orasului. Poate atat s-a putut. Poate soarta orasului a fost pecetluita in momentul in care a cazut cortina de fier. Sau poate nu. Nimeni nu stie cu certitudine.

Imi este insa clar ca structurile traditionale sunt insuficiente. Este absurd sa credem ca o abordare top-down, pornind de la mecanisme care nu au drept scop redesarea orasului, va veni solutia mult dorita. Experienta ne arata de treizeci de ani ca structurile traditionale nu pot rezolva satisfacator probleme mult mai simple, gen curatenia satisfacatoare a orasului. Este de aceea nevoie ca Hunedoara de calitate dar tacuta sa inceapa sa arate ca exista.       

  • Poate cream un sambure de model de analize locale care apoi sa fie repetate [ si desigur imbunatatite ] si in alte locuri. Situatia Hunedoarei nu este unica. Fiecare loc are cel putin un sector lovit crunt de incapacitatea de a se adapta satisfacator prezentului. Exista foarte multi oameni pe langa care viata trece fara prea multe sanse de mai bine.

Cele sase emisiuni la care ma gandesc pentru mini-serialul nostru sunt acestea in ordine lor:

1) Viziunile pentru viitorul orasului propuse de intelectuali hunedoreni; 2) Sperantele pentru oras asa cum sunt ele percepute de elevii din liceele Hunedoarei; 3) Oportunitatile antreprenoriale mijlocii si mici in oras; 4) Parerea profesorilor locali despre ce ar trebui si ce se poate face; 5) Varfurile locale in STEM [ science, technology, engineering and mathematics ] ; si 6) Concluziile noastre.

Dupa cum observati [ probabil cu mirare / stupoare / indignare ], politicul nu este parte din discutiile noastre. La fel nici sindicatele sau managementul de orice fel din scoli. Asta pentru ca nu consider ca ar fi parteneri la aceasta discutie, dat fiind scopul ei. Ei au agenda lor … Cele patru obiective pe care le-am enumerat mai sus n-au legatura cu ei.

Emisiunea de miercuri seara la ora 21 va fi despre viziuni pentru viitorul orasului propuse de intelectuali hunedoreni. Voi avea doi invitati, doamna profesor universitar Mihaela Miroiu si domnul profesor Lucian Maier. Pentru ca dansii vin din domeniul umanist, si ca sa sparg gheata [ mai in gluma, mai in serios ] vreau sa incep rugandu-i sa-mi dea o definitie academica a hunedoreanului. Ce inseamna sa fii hunedorean? Care sunt atuurile si care sunt complexele noastre? Ce ne inflacareaza? Si unde avem tendinta s-o dam in bara? Ce ne dorim, pana la urma?

Orasul trece de multa vreme printr-un proces de selectie negativa. Inca din anii comunismului, visul multor hunedoreni cu scoala a fost sa se mute-n orasele mari: Timisoara, Cluj, Bucuresti. Exportul de persoane bine pregatite a fost intotdeauna mai mic decat importul. Poluarea a fost mare. Orasul uratel. Hunedoara nu a avut niciodata o viata culturala acceptabila. Acum nu are teatru, filarmonica, opera. Nu are de fapt nici macar cinematograf sau un ziar local in care sa ai ceva de citit. Nu are echipe de sport. Pe scurt, si ma doare s-o spun – nu are mai nimic.

Lucrurile sunt complicate. Am facut un pic de literature review, si nu am gasit nicaieri in lume un exemplu de oras care a reusit sa-si revina dintr-o situatie precum Hunedoara. Nu spun ca nu sunt, doar ca numarul lor nu abunda. Poate Pittsburgh, care ca si Hunedoara, a fost un oras metalurgic. Dar Pittsburgh este un oras precum Bucurestiul de mare intr-un stat prosper, Pennsylvania. Si are Carnegie Mellon University, cu posibil cel mai bun program de Computer Science din lume. Transformarea orasului intr-un high-tech hub s-a facut prin si in jurul universitatii. Sau orasul Kenosha, Wisconsin, unde s-au inchis numeroase uzine de automobile. Doar ca nici Kenosha nu a reusit sa-si rezolve in intregime problemele, asa cum au demonstrat-o protestele din vara trecuta. Sau orasul Ostrava, Cehia – dar nici acolo nu a reusit inca transformarea. Sau localitatile rurale din Iowa, dar nici ele …

O diferenta importanta intre Kenosha, Ostrava, Iowa si Hunedoara este ca in aceste locuri exista analize si studii serioase despre cum pot fi transformate acele locuri pentru vremurile curente. Munca lor este continua, nu doar o luna la patru ani, inaintea alegerilor, ca in Hunedoara. Poate mini-serialul nostru va fi bujia sa dea scanteia care sa porneasca o discutie asemanatoare si in Hunedoara.        

Asa ca sa-mi tin degetele incrucisate si sa-mi urez – break a leg.

Sunt curios si nerabdator sa vedem ce voi / vom invata din acest mini-efort. … Si daca nu iasa nimic, vorba lui buna de la Deva: “n-am pierdut nimic.” Nici macar timp, caci este intotdeauna o bucurie sa tin legatura cu hunedorenii mei.

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania

Comentează și tu acest articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.