Poetul Szőcs Géza, laureat al premiilor Kossuth şi József Attila a decedat la vârsta de 67 de ani, în urma infectării cu Covid-19 a anunţat pagina de socializare a Clubului PEN Ungar, al cărui preşedinte a fost din 2011. El era internat într-un spital din Budapesta încă de luna trecută.

Abonează-te la ȘTIRILE TRANSILVANIEI și pe GOOGLE NEWS

Szőcs Géza s-a născut în 21 august 1953 la Târgu Mureş. În 1979 a obţinut diploma la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, la Facultatea de Filologie.

Primul său volum de poezii a apărut în 1975 cu titlul Te mentél át a vizen? (Tu ai trecut apa?), care l-a ridicat imediat în elita generaţiei sale şi a poeziei maghiare din România, aducându-i premiul Uniunii Scriitorilor. Au urmat volumele Kilátótorony és
környéke (Turn de veghe şi împrejur, 1977) şi Párbaj, avagy a huszonharmadik hóhullás (Duel sau a douăzeci şi treia ninsoare,
1979), care i-au făcut cunoscut numele şi în literatura maghiară universală. Poeziile sale au abordat tot mai deschis problemele legate de destinul minorităţii maghiare, pe care practicile politice româneşti ale vremii le-au sortit dispariţiei.

Ca redactor, a încercat de asemenea să ofere spaţiu rezistenţei spirituale a maghiarilor din Transilvania. Împreună cu colegul său de redacţie, Egyed Péter, a transformat revista Echinox a universităţii clujene într-un atelier de mare însemnătate. În perioada 1977-1981 a fost colaborator al ziarului clujean Igazság.

Din cauza cenzurii tot mai puternice a publicaţiilor oficiale a încercat să creeze o “a doua viaţă publică”, astfel în 1981 a fost printre creatorii şi principalii colaboratori ai publicaţiei samizdat Ellenpontok (Contrapuncte). În această perioadă a obţinut două burse în străinătate, una din partea Fundaţiei Herder de la Viena, cealaltă a universităţii din Berlinul de Vest.

A redactat două memorii referitoare la situaţia intolerabilă a maghiarilor din România, adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Mai târziu, în 1985, a înaintat, împreună cu alţii, o propunere de înfiinţare a unei organizaţii mondiale a minorităţilor, adresată ONU. Dictatura nu a întârziat cu răspunsul, a fost arestat, grav maltratat în cursul interogatoriilor, şi-a pierdut locul de muncă şi a fost nevoit să emigreze. Toate aceste măsuri au provocat proteste atât din partea maghiarilor, cât şi la
nivel internaţional.

Pe motivul activităţii sale desfăşurate în România a fost arestat în 1982. După punerea în libertate a fost tot timpul hărţuit de oamenii Securităţii, până la urmă a fost nevoit să părăsească ţara. Elveţia a comunicat autorităţilor române în 1986 că îi acordă dreptul de azil în cazul în care va fi lăsat să emigreze. În august 1986 s-a stabilit în Elveţia, continuându-şi lupta împotriva regimului Ceausescu şi în emigraţie.

În iunie 1989 a fost însărcinat cu organizarea biroului de la Budapesta al Radioului Europa Liberă. În martie 1990 a renunţat la
existenţa pe care a câştigat-o în emigraţie şi s-a întors în România, la Cluj-Napoca, unde a intrat în viaţa politică a comunităţii maghiare. În aprilie 1990, la primul congres al UDMR, a fost ales secretar general al uniunii. Sub conducerea lui, UDMR a obţinut locul secund la primele alegeri parlamentare, însă Szőcs Géza a accentuat de multe ori că UDMR nu este un partid, ci o organizaţie care îşi asumă reprezentarea intereselor minorităţii şi care doreşte să contribuie la transformarea democratică a întregii structuri de stat a României, deoarece interesul primordial al maghiarilor din România este să trăiască într-un stat de drept democratic.

Szőcs Géza a fost membru al Senatului României şi liderul fracţiunii UDMR din mai 1990 până în octombrie 1992. La cel de-al doilea congres al UDMR, organizat la Târgu Mureş pe 26 mai 1991, a fost ales vicepreşedinte politic al organizaţiei. La congresul UDMR
din ianuarie 1993, ţinut la Braşov, a renunţat la această poziţie şi a anunţat că nu îşi va asuma nicio funcţie din cauza luptelor interne din Uniune. În 1999 a părăsit organizaţia.

Din iunie 2010 până în iunie 2012 a fost secretar de stat responsabil pentru cultură al Ministerului ungar al Resurselor Umane, după care a devenit însărcinat al prim-ministrului, responsabil de cultură, iar începând din 2014 a fost consilier principal al prim-ministrului tot în probleme de cultură.

În 2015 şi în 2016 a activat ca însărcinat guvernamental privind participarea Ungariei la Expoziţia Mondială de la Milano. În 2015 i s-a acordat Premiul Kossuth ca apreciere a activităţii sale de poet şi scriitor, pentru stilul său artistic special, izvorât din surse transilvane, prin care a îmbogăţit literatura maghiară universală.

Credit foto: 73889803, Nagyinterjú kobráról és bebuzulásról és lézerblokkolóról, Sorosról és stampedlirõl, iszlámról és Izrael-barátságról, gagyikampányról és kultúrpápaságról, kínról és listákról Orbán Viktor barátjával, a volt kultállamtitkárral. Credit: smagpictures.com

Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:
PATREON
Sau fă o donație direct în contul nostru bancar: RO16BTRLRONCRT0517131201 - Banca Transilvania