fbpx
12.7 C
Cluj-Napoca
AcasăEDITORIALCum e să lucrezi în domeniul privat

Cum e să lucrezi în domeniul privat

Publicat în

spot_img
spot_img

Societatea s-a scindat din multe puncte de vedere. Printre cele mai sensibile astfel de puncte se numără și cea dintre a lucra „la stat” și a lucra „la privat”. Îmi permit să semnalez unele aspecte despre angajatorii și angajații din domeniul privat, pentru că deși acum sunt bugetar, pe cartea de muncă am câțiva ani care atestă faptul că am lucrat și la angajatori privați.

Totul pleacă, în opinia mea, de la o falsă premisă. Și anume, aceea că dacă ești la privat ești mai bun, mai compentent, mai harnic, mai deștept, mai mult contributor la bugetul statului și la Produsul Intern Brut al aceluiași stat. Sau, dacă lucrezi prin străinătate, și pentru al altor state. În același timp, în viziunea majorității populației, un bugetar (fie el profesor, medic, pompier sau ceva prin domeniul culturii) nu este decât un consumator de la buget și un dăunător al PIB-ului.

Ceea ce este fals. Iar acest lucru se vede cel mai bine acum, în pandemie, când avem nevoie de medici, când ne revoltăm că lecțiile se țin on-line, când pompierii (mă refer aici la tot ceea ce ține Inspectoratul pentru Situații de Urgență, dar spun pompieri pentru că așa îi percepe lumea și îmi cer scuze că nu pot face mai mult pentru a schimba percepția) nu fac față să stingă incendii prin păduri, să scoată la timp corpuri umane de prin mașini carbonizate sau să salveze de la înec persoane aflate în plină viitură. Dăm vina și pe cei care muncesc în domeniul culturii că sunt bugetari, că ar consuma resursele Patriei, dar foarte puțini citesc beletristică sau lucrări științifice, foarte puțini vizitează expoziții sau vizionează piese de teatru.

Este foarte ușor să arunci cu pietre. Nu asta contează. Doresc doar să dau câteva exemple de oameni „privați” sau angajați la „privat”, ca să explic concret proverbul acela care spune că fiecare pădure își are uscăturile ei. Mai pe scurt, și „la stat” și „la privat” există oameni și oameni, iar noi nu ar trebui să ne împărțim în tabere de genul „bugetar” și „nebugetar”. Sunt oameni care muncesc „la stat” mai mult decât lucrează cei de „la privat”. Dar să dăm și exemple…

Firmă privată locală de transport în comun. Solicit orarul cu sosiri – plecări. Spun că ei nu au chef să îl acorde oricui. Firmă privată de transport județean, anul 2020. Intru pe net și găsesc numere de telefoane. O grămadă, mai precis trei, dintre care două numere de telefon mobil, la care un robot îmi tot spunea că numărul nu este alocat, plus un număr de fix, care suna. Dar nu a răspuns nimeni ore după ore. Firmă privată de transport gen taxi. Mergi la taximetrist și îl întrebi dacă te duce în Florești, tu fiind în fața Bibliotecii Central Universitare „Lucian Blaga” din Cluj. El se uită lung după o tanti în minijupă și spune „Nu, că am o comandă!”, apoi pleacă doi metri și o întreabă pe domniță „Te pot duce undeva?”. Firmă privată de taxi care spune că te duce de la Orăștie la Deva, dar în ultima secundă se răzgândește, așa că trebuie să apelezi la prieteni.

Firmă privată care oferă servicii de cazare pe baza voucherelor de vacanță, îți confirmă, apoi nu mai răspunde la telefon în ziua spre noaptea cazării. Firmă privată care se ocupă de instalații sanitare care pune respectivele instalații cum nu trebuie și-ți pușca apa prin toată casa după cinci minute. Firmă privată de curierat care zice că-ți aduce obiectul comandat și plătit on-line a doua zi, dar nu vine nici după opt zile, că or scris adresa greșit. Firmă privată care te asigură că îți aduce obiectul la ușă, garantat! Dar dacă nu vezi să citești bine, că nu ai ochelarii la tine, undeva, în subsolul paginii scrie că e vorba de ușa blocului. Nu al apartamentului situat la etajul patru. Așa că te vezi nevoit să cari singur mașini de spălat, frigidere, rafturi de metal sau alte lucruri pe trepte într-un fel de spirală pătrată. Nu mai vorbesc despre cei care stau la casele de marcat și de jos parcă te privesc de sus. Îi cam deranjezi cu toate produsele tale că tu ești bugetar, iar ei lucrează „la privat”. Nu contează că tu ești medic, profesor, pompier sau culturist. Vreau să spun angajat în domeniul culturii.

Știu că am exagerat, dar acesta a fost scopul. Fiind momentan bugetar, mă simt oarecum umilit de toți cei care spun că ei lucrează la privat și susțin nu mai știu câți bugetari în spate. Poate au dreptate. Poate nu…

Daniel I. Iancu

Articole recente

Dominic Fritz: Am semnat parteneriatul cu IFC, divizia de dezvoltare a Băncii Mondiale pentru un nou spital municipal la Timișoara

Dominic Fritz face primul pas pentru construirea unui spital nou în Timişoara

ADR Centru a lansat proiectul pentru finanțarea infrastructurii și serviciilor educaționale din învățământul primar și secundar obligatoriu

Peste 16 milioane euro sunt alocați pentru finanțarea infrastructurii și serviciilor educaționale

Consilierii locali din Târgu Mureș au aprobat proiectul reamenajării străzii Bolyai

Scopul proiectului este de a încuraja mobilitatea bazată pe mersul pe jos, cu bicicleta, diminuarea traficului rutier, reducerea congestiei în zona centrală, îmbunătățirea condițiilor de trafic

Directorul general al Teatrului Național din Timișoara, Ada Hausvater, distinsă cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler

Decretul nr. 55 din 15 ianuarie 2024, emis de președintele României cu prilejul Zilei Culturii Naționale, consfințește acordarea acestui prestigios titlu Adei Hausvater, „în semn de înaltă apreciere pentru meritele importante în aducerea dramaturgiei românești și a Teatrului Național Mihai Eminescu în prim-planul culturii europene, pentru dezvoltarea prin arta dramatică a spiritului civic și democratic în Timișoara”, subliniind, de asemenea, dubla sa calitate de regizor și manager de teatru.

Mai multe articole de același fel

Iohannis, secretar general al NATO – rezultatul unei strategii premeditate și coordonate

Încă din 2021, se vorbește despre o posibilă candidatură a președintelui Iohannis la funcția de secretar general al Alianței, lucru ce confirmă o rațiune strategică ce sprijină această decizie. Nu lansează nimeni în spațiul public astfel de informații, ce au fost ulterior perpetuate în 2022 și 2023 fără să aibă un fundament.

Politica românească, un adevărat “Dejun pe iarbă”

Ultimele săptămâni de erori imputate altora (a se citi “politică”), prezentate abundent prin intermediul tuturor mijloacelor de comunicare în masă, ne transformă pe noi, românii, în adevărați “voyeuri” ai unui tablou plin de atâta nesimțire babilonică încât până și celebrul Eduard Manet ar fi fost încurcat dacă ar fi fost solicitat să transpună în artă aceste realități halucinante

Shakespeare, cheie de dezlegare a “enigmelor” politicii românești

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană a declarat săptămâna aceasta că premierul Ciolacu ar fi mers la el în birou să-i propună să candideze la Președinția României. La scurt timp după aceea, într-o ieșire demnă de o prezență pe covorul roșu, în cadrul unei gale de premiere a celor mai buni actori de tragi-comedie, Marcel Ciolacu a infirmat categoric afirmațiile înaltului oficial NATO, ridiculizându-l pe bietul președinte de o noapte al României